A

 

Abundenţă

 

Uneşte-ţi mintea cu ploaia ce vine la timp. Este un semn al abundenţei.

 

*

Abundenţa este o stare mentală.

 

*

Abundenţa materială nu garantează fericirea. În schimb poate da mulţumirea, stare, care privită din punctul de vedere al conştientizării vieţii, apare ca o rudă săracă a fericirii.

 

*

 

Activitate

 

Mintea are nevoie de repaos. Este cel mai bine ca activităţile importante să înceapă cu un repaos.

 

*

Activităţile devin mai eficiente atunci când sunt alternate cu stări de repaos.

 

*

 

Felul activităţilor şi desfăşurarea lor ne caracterizează.

 

* 

 

Acţiune

 

Aşteptarea activă este acţiune.

 

* 

Cel care doreşte să fie activ, mai  întâi îşi drămuieşte paşii.

 

*

Ritmul propriu al acţiunilor ne caracterizează.

 

*

 

Adevăr

 

Întunericul înseamnă lipsa luminii. Atunci când adevărul este revelat, minciuna se demască.

 

*

Evaluează adevărul despre cineva prin ce face, nu prin ce spune.

 

*

Când adevărul nu poate fi spus, cel mai bine este de a se păstra tăcerea.

 

*

În unele împrejurări minciuna este mascată de un adevăr de suprafaţă, punându-ne astfel într-o dilemă etică. Soluţia de a nu cădea în capcană, este de a construi adevărul peste acela de suprafaţă deja existent. Astfel, construcţia minciunii se va prăbuşi peste cel care a creat-o.

 

*

A spune adevărul este ca şi cum ai radia lumină. Atenţie! Lumina poate fi prea puternică. Adevărul, ca şi razele Soarelui, poate răni.

 

*

După adevăr se pot ascunde minciunile care sunt cel mai dificil de a fi deconspirate.

 

* 

 

Ajutor

 

O mână de ajutor începe cu o vorbă bună.

 

*

Ajutorul făcut din toată inima multiplică efectul.

 

*

Nu da sfaturi necerute. Chiar şi pe cele cerute îmbracă-le în haine de sugestii.

 

*

Cere ajutor cerului şi Dumnezeu îţi va trimite oameni potriviţi. Nu este nevoie decât de a vorbi cu oamenii despre problemele tale. Vor fi inspiraţi să te ajute, numai dacă Dumnezeu a găsit ceva plăcut în ei.

 

*

O mână de ajutor care vine de la un străin, este trimisă de Dumnezeu.

 

*

Destăinuie-ţi îngrijorările chiar şi la necunoscuţii care sunt binevoitori. Ei pot fi mesagerii speranţei.

 

*

Abundenţa trăirii se exprimă şi prin capacitatea de a oferi ajutor, cu mijloacele care ne sunt la îndemână, atunci când este potrivit.

 

 *

 

Anotimpuri

 

Primăvara eşti tânăr, vara plin de energie, toamna dai roade, iarna eşti înţelept.

 

*

Viaţa îşi are anotimpurile ei. Toate sunt frumoase în felul lor.

 

Anturaj

 

Evaluează caracterul cuiva după calitatea oamenilor cu care colaborează.

 

*

Mediul uman înconjurător este un rezultat al stărilor mentale în care ne aflăm.

 

*

 

Armonie

 

Convins fiind că te afli pe calea armoniei, priveşte ce urme lasă. Este un autocontrol excelent.

 

*

A mânca împreună cu alte persoane creează armonie.

 

*

Este un paradox în viaţă că oamenii aleargă de a obţine armonia, care nu poate fi asigurată prin eforturi.

 

* 

 

Artă

 

Arta în esenţa ei intenţionează să imite natura. Intermediarul este artistul.

 

*

Arta exprimă năzuinţa artistului. Prin arta pe care o produce, artistul se priveşte în oglindă.

 

* 

 

Aspiraţie

 

Chiar dacă nu a atins cerul, aspirantul va avea mulţumirea unei călătorii frumoase.

 

*

Aspiraţia este dorinţa mentală pe care, mai mult sau mai puţin conştienţi, o emitem către Divin.

 

*

 

Aşteptare

 

Aşteptarea este un bun antrenament. Cel care doreşte să-şi optimizeze eficienţa acţiunilor, ştie să aştepte activ.

 

*

Aşteptarea timpului potrivit dă valoare acţiunii. Cel înţelept consideră aşteptarea ca făcând parte din ansamblul de acţiuni care duc la reuşită.

 

☼

 

B

 

Beatitudine

 

Sursa suferinţei este tot atât de efemeră ca cea a bucuriei. Numai prin ridicarea nivelului de conştiinţă putem privi deasupra lor. Starea de beatitudine, ananda, este o trăire mai presus de contrarii.

 

*

Când mintea transcende grosierul, se iveşte beatitudinea.

 

*

 

Bine

 

Sămânţa încolţeşte. Planta înfloreşte. Într-un mediu armonios aşteaptă-te la bine.

 

*

Fă bine fără să te aştepţi la răsplată; binele ţi se va întoarce.

 

*

Să lăsăm binele să se manifeste de bunăvoie.

 

*

Pe cel încrezător în sine şi în fapta bună, Dumnezeu îl însoţeşte.

 

*

Pune-ţi sămânţa în pământ roditor, fă binele acolo unde va da rezultate pozitive. A face bine la întâmplare nu este de dorit.

 

*

Binele făcut în anonimitate are mare valoare. Beneficiarul răspunde cu bine tuturor, deoarece nu ştie cine i-a fost binefăcătorul.

 

*

Asociază-te cu orice bine.

Cel înţelept se bucură de binele oricărui om care slujeşte binele.

 

*

Binele făcut anonim este mult mai puternic decât cel direcţionat. Atrage privirea lui Dumnezeu ca martor unic.

 

*

 

Binevoitor

 

Să lăsăm pe cei binevoitori să ne facă binele dorit. Ei sunt mesagerii care răspund unei sarcini divine.

 

*

 

 

Bucurie

 

Dimineaţa, la trezire, priveşte florile.

 

*

Suferinţa este catharsis. La un nivel mai sus de conştientizare, suferinţa nu este necesară decât ca referenţial, numai astfel bucuria poate fi trăită. În starea ananda, beatitudine, atît suferinţa cît şi bucuria sunt transcense.

 

*

Să învăţăm a ne bucura de micile realizări. Ele sunt paşi timizi către mari împliniri.

 

*

Răsare Soarele. Deschid fereastra. Respir profund.

 

*

Înţeleptul se bucură cu încetul de ceva care este bun.

 

*

 

Bun simţ

 

Bunul simţ nu este numai o noţiune de bună creştere şi educaţie, ci şi una de evoluţie umană.

 

*

Deşi constituţia genetică poate predispune, bunul simţ nu este ceva nativ. Se obţine prin educaţie adecvată.

 

*

 

Bunăvoinţă

 

Cei care au bunăvoinţă sinceră îşi arată vorbele ca fiind fapte.

 

*

Bunăvoinţa este proiectarea faptică a binelui.

 

*

Bunăvoinţa deschide poarta şanselor bune.

 

☼

 

 

C

 

Cale

 

Calea celui care creează este mereu în efervescenţa exprimării noului.

 

*

Fii sigur asupra direcţiei, înainte de a păşi. Conştientizează calea pe care mergi.

 

*

Căile sunt oferte generoase ale Divinului. Nu ne putem plânge că nu avem posibilitatea de unde alege.

 

*

 

Calităţi

 

Cine face paradă, cu calităţile personale de excepţie, atrage privitori de paradă. Căutătorii sinceri îl găsesc pe cel înţelept.

 

*

 

Carte

 

Cartea este fereastră a cunoaşterii.

*

Cărţile sunt căi care ni se deschid. Unele sunt cunoscute, altele apar noi.

 

*

Cine răsfoieşte cărţile, nu face decât să se împace cu gândul că a citit ceva.

 

*

 

Casă

 

Casa revelează ceva din caracterul ocupanţilor.

 

*

Casa ne este micul univers existenţial.

 

*

 

Călător

 

Am dori să fim nemuritori fizic, într-o realitate care ne defineşte drept călători temporali. Prin focalizarea atenţiei către iluzia materiei, omul uită să trăiască infinitul conştiinţei.

 

*

Pentru călătorul spiritual, conştiinţa este veşnic NOUL.

 

*

 

Călătorie

 

Călătoria departe de casă împrospătează mintea.

 

*

Foloseşte puterea minţii pentru a călători.

 

*

 

Cer

 

Cerul dă, pământul primeşte.

 

*

Urcând pe munte te apropii de cer.

 

*

Cu picioarele pe pământ, omul aspiră la cer. Este bine de a fi conştienţi că atunci când privim la cer suntem cu picioarele pe pământ.

 

*

 

Comportare

 

Atitudinea pe care o avem faţă de animale ne caracterizează. Exprimă psihologia celui puternic faţă de cel slab. Comportarea lasă urme.

 

*

 

Copii

 

Mulţi ani, copiii par că reflectă caracterele părinţilor. Dar, mai apoi, cu trecerea timpului, ei trebuie lăsaţi liberi să-şi urmeze tendinţele caracterului personal.

 

*

Copiii am dori să ne urmeze. Aceasta poate fi o frână care îi opreşte de a ne depăşi.

 

*

 

Creaţie

 

Spontaneitatea este un act de creaţie.

 

*

Fii conştient de dinamismul creaţiei la care participi.

 

*

 

Credinţă

 

Scopul imaginilor sacrosancte este de a genera credinţa în mintea celor care le privesc. Spiritul atribuit acestor reprezentări este astfel recreat în persoana care le contemplă.

 

*

Credinţa în Dumnezeu este ceva personal. Nu aştepta ca alţii să o împărtăşească. Fii mai degrabă prudent în relaţiile cu oamenii, care pot trăi după alte convingeri decât ale tale.

 

*

 

Cunoaştere

 

Puterea cuiva stă în cunoaştere.

 

*

Cunoaşterea ne apropie de Dumnezeu, Marele Creator.

 

*

Cunoaşterea este mai degrabă conştientizare decât învăţătură. 

 

*

 

Curaj

 

Arată-ţi curajul la timpul potrivit.

 

*

Ce s-ar face lumea fără oamenii curajoşi? Ei duc speranţa de mai bine. Cel curajos pentru dreptate poartă lumina.

 

☼

 

D

 

Daruri

 

Darurile trebuiesc făcute în aşa manieră încât să nu jignească independenţa cuiva.

 

*

 

Dimineaţă

 

Tinereţea nu ne lasă niciodată. O putem trăi în fiecare dimineaţă.

 

*

Ziua bună dă semne de dimineaţă.

 

*

Fiecare dimineaţă ne invită la A FI.

 

*

Zâmbetul de dimineaţă reverberează întreaga zi.

 

*

Urare de bine: Să-ţi fie ziua ca prospeţimea dimineţii.

 

*

 

Discernământ

 

Bunătatea practicată fără discernământ este naivitate. Practicanţii acestui fel de idealism încurajează răul.

 

*

Sfatul cuiva care a dovedit din plin că nu posedă discernământ este lipsit de discernământ.

 

*

 

Dor

 

Dorul este dorinţa de repetare a unor amintiri plăcute.

 

*

Compensăm dorul prin puterea minţii de a retrăi faptele care ne leagă de acea aspiraţie.

 

*

 

Dorinţă

 

Dorinţa se împlineşte când faci paşi în direcţia respectivă.

 

*

În mod obişnuit suntem dorinţă. Când dispare dorinţa, rămâne existenţa.

 

*

Dorinţa să-ţi fie dreaptă.

 

*

 

Dragoste

 

Este sentimentul despre care s-a scris cel mai mult deoarece ne este greu de a defini melanjul de dăruire, abnegaţie şi posesie.

 

*

Încercarea de a explica logic dragostea, elimină misterul.

 

*

Atunci când dragostea se cântăreşte cu măsuri lumeşti, devine un bun de consum şi încetează astfel de a transcende experienţa obişnuită a vieţii.

 

*

Dragostea care aspiră la identificarea cu Divinul are nevoie de un referenţial divin pentru a se menţine.

 

*

Printre alte trăiri inexplicabile, dragostea se află în frunte, deoarece valenţele-i transcend percepţia imediată.

 

*

Dragostea este întreţinută prin reactivarea stărilor mentale care au creat-o.

 

*

Dragostea este lăsată de Dumnezeu pentru a ne aminti că existenţa obişnuită poate fi transcensă.

 

*

 

Dreptate

 

Dreptatea se înfiripă mai întâi în gândire.

 

*

Ce este drept, place lui Dumnezeu.

 

*

Este drept de a face bine pentru bine.

 

*

Dreptatea se recunoaşte prin rezultatele pozitive pe care le generează. Umanitatea a dezvoltat empiric noţiunea de dreptate.

 

☼

 

 

E

 

Eficienţă

 

Lucrul bine făcut ne urmează.

 

*

Mai bine să ai un singur lucru, pus în ordine, decât multe împrăştiate.

 

*

 

Eliberare spirituală

 

Eliberarea spirituală implică atât decondiţionare mentală cât şi fizică. Mintea devine dominant creatoare, funcţionarea corpului se armonizează, atât cât capacităţile fizice o pot permite. Omul eliberat spiritual este astfel un zeu în miniatură, un semizeu.

 

*

Treptele trezirii spirituale sunt apropieri de Dumnezeu.

 

*

Eliberarea spirituală – o primăvară continuă. O contemplare de flori veşnic înflorite sau înspre înflorire sau în floare.

 

*

Focul ne trezeşte.

 

*

Când zorile pot fi auzite iar sunetul poate fi privit, s-a produs transcenderea.

 

*

Cel care a transcens, poate asculta liniştea.

 

*

Când bucuria vine din interior, dependenţa de stimulii externi încetează.

 

*

Trezirea spirituală izvorăşte din linişte.

 

*

Ascultă muzica sferelor.

 

*

Un maestru spiritual dă totdeauna o şansă aspirantului sincer.

 

*

Trezirea spirituală dă ochi noi.

 

*

Mintea eliberată spiritual creează spaţiu şi timp.

 

 

Evoluţie

 

Ordinea denotă evoluţie. 

 

*

Viaţa, ca şi moartea, sunt fructe ale evoluţiei.

 

*

Evoluţia este tendinţa naturală de a elimina entropia.

 

*

 

Existenţă

 

E lumină, e linişte. Fii! 

 

*

A defini existenţa este peste puterile noastre. Ceea ce putem, cel mult, este de a-i descoperi anumite direcţii.

 

☼

 

 

F

 

Familie

 

Relaţia corectă dintre bărbat şi femeie este parteneriatul. Omenirea agonizează de mii de ani asupra ideii de egalitate, care este improprie funcţiilor complementare. Familia este parteneriat.

 

*

Zborul are nevoie de aripile complementare.

 

*

 

Fapte

 

Buna intenţie se dovedeşte prin fapte.

 

*

Faptele bune ne apropie tot mai mult de lumină.

 

*

Faptele armonioase sunt generate unele din altele, într-o desfăşurare neîncetată. Este o curgere continuă a luminii.

 

*

 

Fericire

 

Fericirea este dată de capacitatea cuiva de a asculta vocea tăcerii.

 

*

Starea de fericire rezultă mai degrabă din experienţa de a fi, decât din cea de a face. Însăşi ideea de a face ceva are ca scop ultim de a te afla undeva, cândva, într-o anumită conjunctură, care predispune la o anumită stare existenţială.

 

*

Putem fi cu adevărat fericiţi doar prin conştientizare. Nefericirea este avalanşa în care omul este prins datorită lipsei de conştientizare a acţiunilor pe care le întreprinde.

 

*

 

Flori

 

Privind florile, ni se aminteşte de frumuseţea vieţii.

 

*

Udatul florilor nu este o îndeletnicire obişnuită. Ne asociem şi rezonăm cu ideea frumuseţii exprimată de aceste minuni ale naturii.

 

*

 

Frumos

 

Frumosul este ochilor ca armonia sunetelor pentru urechi.

 

*

Frumosul exprimă armonia. 

 

*

Ceea ce este frumos, recomandă. 

 

*

Frumosul este în lumea materiei precum conştiinţa în cea a spiritului. 

 

☼

 

 

G

 

Gând

 

Gândul statornic atrage realitatea potenţială.

 

*

Marea putere pe care o avem constă în cea a gândurilor. Ele creează realitatea, de la cea cuantică până la nivelul de macrounivers. Activarea conştientă a unei astfel de minţi ne apropie de Dumnezeu.

 

*

Gândurile nu trebuiesc privite ca fiind ceva efemer. Ele devin cauze ale unor efecte viitoare bune sau rele precum este specificitatea acelor gânduri.

 

*

 

Gesturi

 

Gesturile sunt o expresie a minţii.

 

*

Gesturile sunt preambulul mesajului.

 

☼

 

I

 

Iertare

 

Dacă Dumnezeu iartă, putem şi noi ierta.

 

*

Iertarea dă şansa ca cel vinovat să se îndrepte.

 

*

 

Inimă

 

Când inima încetează de a fi la concurenţă cu mintea, viaţa ne este în armonie.

 

*

Inima să ne fie în rezonanţă cu mintea.

 

*

Inima este legată de suflet, pe când mintea de spirit. Îngemănarea lor creează dinamica trezirii spirituale.

 

☼

 

 

Î

 

Întâlnire

 

Întâlnirile spontane sunt pline de semnificaţii. Cel înţelept le poate descifra.

 

*

Întâlnirile la timp sunt paşi armonioşi pe cale.

 

*

 

Întâmplare

 

Meditează asupra întâmplărilor neprevăzute şi observă ce mesaje transmit.

 

*

Întâmplarea este mai degrabă o consecinţă decât un produs aleator.

 

*

 

Înţelepciune

 

Credinţa în micile acumulări îl caracterizează pe cel înţelept.

 

*

Cine vede potenţial frunza în sămânţă, floarea în boboc şi fructul în floare, acela poate să-şi conducă viaţa cu înţelepciune.

 

*

Nu putem ieşi din natura noastră umană care ne predispune la felurite limitări. Cel înţelept nu urmează idealul absolut, ci pe cel posibil.

 

*

Vorbele înţelepte se prind numai de cel care le caută.

 

*

Întâlnirile cu oameni înţelepţi sunt binecuvântări trimise de Dumnezeu.

 

*

Jalonează-ţi paşii din timp.

 

*

Semnul de succes al candidatului la înţelepciune este că îl urmează pe cel înţelept. Ceilalţi îşi pierd timpul urmând învăţători care rătăcesc fără speranţă.

 

*

Pe înţelept îl recunoşti după cum îşi conduce viaţa.

 

*

Înţeleptul învaţă şi din greşeli.

 

*

 

Învăţătură

 

Diplomele recomandă, învăţătura convinge.

 

*

În ultimă instanţă, învăţătura trebuie să se reflecte în viaţă.

 

*

Învăţătura deschide o mie de ochi.

 

*

Învăţătura dă putere.

 

☼

 

 

L

 

Libertate

 

O viaţă pentru a se împlini, are nevoie de libertate.

 

*

Priveşte zborul păsărilor. Dă zbor libertăţii.

 

*

Libertatea este mai presus de avuţii.

 

*

În libertate cei buni construiesc, pe când cei răi distrug.

 

*

 

Linişte

 

În zori se pregăteşte manifestarea, la amurg liniştea.

 

*

Caută esenţa esenţelor în linişte.

 

*

În linişte mintea se aşează în ordine.

 

*

La apusul Soarelui ia-ţi câteva momente de linişte.

 

*

Liniştea este încetarea manifestării şi calea către esenţă.

 

*

După toate zbaterile ne-a rămas liniştea. Totul, în cele din urmă, este absorbit în golul liniştii.

 

*

 

Lumină

 

Priveşte Soarele la răsărit. Pune-ţi mintea în rezonanţă cu lumina care creşte.

 

*

Dumnezeu se află în lumină. Conştientizarea luminii ne apropie de divinitate.

 

*

Meditaţia aduce lumina interioară.

 

*

Din zori până în amurg, totul este un dans al luminii.

 

*

Învăţătura bună ne apropie de lumină.

 

*

Cei răi trebuiesc confruntaţi, aşa cum lumina confruntă întunericul.

 

*

Conştientizarea luminii ne poate modela adânc caracterul.

 

*

Viaţa este atrasă de lumină.

 

*

Numai lumina are dinamică proprie. Întunericul este lipsa luminii.

 

☼

 

M

 

Meditaţie

 

Meditaţia elimină subtil tensiunea amintirilor neplăcute.

 

*

Meditaţia invită vocea tăcerii.

 

*

 

Merit

 

Adună-ţi merite fără a le consuma. Acumularea lor generează salturi calitative.

 

*

Conştienţi sau nu, meritele ne urmează.

 

*

 

Mesaj

 

Evaluează mesajul pe care îl primeşti de la cel cu care te întâlneşti, de la cel cu care vorbeşti.

 

*

Primim mesaje la tot pasul. Descifrarea lor este problema.

 

*

Cel care are ceva de spus, generaţiilor prezente şi celor viitoare, îşi transmite mesajul în scris.

 

*

 

Minte

 

O minte creatoare este ca o dimineaţă fără de sfârşit.

 

*

Lumea minţii cuantice este cea a trăirii oricărei dorinţe.

 

*

Mersul încet nu oboseşte, mintea este astfel liniştită.

 

*

Atâta timp cât mintea funcţionează optim, nu ne lipseşte nimic.

 

*

 

Modestie

 

Trăieşte modest. Cei bogaţi sunt continuu asaltaţi de acei săraci care vor să le ia locul.

 

*

Cel modest îşi îndeplineşte uşor dorinţele.

 

*

Modestia exprimă starea de echilibru.

 

*

Modestia este un semn al moderaţiei.

 

*

 

Mulţumire

 

Paradoxul existenţei este că înţeleptul este mulţumit fără un motiv anume, pe când ceilalţi caută stimuli.

 

*

Starea de mulţumire este măsura care ne evaluează viaţa.

 

*

Mulţumirea este preludiul fericirii.

 

*

Mulţumirea este pace interioară.

 

☼

 

 

N

 

Natură

 

Câmpul cu iarbă este pătura pe care ne-o oferă natura.

 

*

Ascultă foşnetul copacilor.

 

*

Natura, pentru a-şi realiza scopul, trebuie să rezoneze în noi, fiinţe ce avem conştiinţă.

 

*

Natura poate fi stimul al conştiinţei.

 

*

Raţiunea are capacitatea de a depăşi tendinţele naturale ale omului.

 

*

Există o legătură nevăzută între natura interioară şi cea exterioară. În armonie, ele trebuie să se susţină reciproc. 

 

☼

 

 

O

 

Om

 

Omul este cel care uneşte cerul cu pământul.

 

*

Să ne limităm la ce este omeneşte posibil.

 

*

Omul este mesager al unui design divin.

 

*

 

Optimizare

 

Liniştea este golul de unde izvorăsc manifestările. Optimizarea unei căi se face pornind de la sursă.

 

*

Optimul în viaţă implică o cale fără spini.

 

*

Fiecare are un ritm optim de îndeplinire a acţiunilor.

 

*

A doua încercare, precum şi celelalte care pot urma, trebuie să aducă o îmbunătăţire a metodei de lucru, pentru ca dorinţa să poată fi fructificată.

 

*

Acţiunile să fie făcute cu măsură. Aceasta este calea de mijloc.

 

*

Optimul se realizează atunci când tensiunea încetează.

 

*

Optimizarea creşte cu fiecare pas potrivit.

 

*

Dinamica vieţii susţine optimizarea în defavoarea entropiei.

 

☼

 

P

 

Pasivitate

 

Răutatea se menţine prin activităţile celor răi, dar şi prin pasivitatea celor buni. 

 

*

Pasivitatea este pierdere de timp. Nu se întreprinde nimic, nici nu se conştientizează hiatusul. În schimb meditaţia, deşi pare pasivă la exterior, este activă prin conştientizare.

 

*

 

Părinţi

 

Părinţii trebuie urmaţi numai dacă şi-au dovedit înţelepciunea.

 

*

Să învăţăm de la părinţi de a evita suferinţa prin care ei au trecut datorită lipsei de cunoaştere.

 

*

 

Persistenţă

 

Persistenţa în bine duce la iluminare.

 

*

Persistenţa face de obicei paşi mici, dar bine socotiţi. 

 

*

Persistenţa unui scop are nevoie de momente de relaxare, pentru a se sedimenta.

 

*

 

Posesii

 

Prea multe posesii ne încătuşează prin grija de a le menţine.

 

*

Priveşte câte lucruri, inutile ţie, ai în posesie. Ele ar putea folosi cuiva.

 

*

Ne putem evalua viaţa după impulsul către posesie, care ne ia din libertate.

 

*

 

Prietenie

 

Prietenia este un sentiment mai puternic decât dragostea. O căsătorie este trainică atunci când este bazată pe prietenie.

 

*

Cel care te critică pe drept, îţi este prieten.

 

*

Cel ce cultivă prietenia se simte în siguranţă.

 

*

Există o dinamică a legăturilor cu oamenii. O uşă se închide pentru a permite ca imediat să se deschidă o alta.

 

*

 

Progres

 

Avantajul paşilor mici este că nu produc durere.

 

*

Progresul făcut încet este mai temeinic, ca şi apa care reuşeşte să pătrundă stânca.

 

*

Progresul real trebuie să aibă o bază temeinică.

 

*

Priveşte înainte cu speranţă şi încredere în triumful raţiunii umane.

 

*

 

Purificare

 

Îmi unesc mintea cu picăturile de ploaie care spală pământul.

 

*

Nori negri pot apărea pe cerul senin. Omul care aspiră la Dumnezeu are nevoie de ploi purificatoare.

 

*

Meditaţia este o experienţă de purificare. Înlătură fără durere vălul care estompează lumina.

 

*

Suferinţa este catharsis.

 

*

Purificarea trebuie făcută cu măsură. Excesul duce la pierderea legăturii cu realitatea vieţii.

 

☼

 

 

R

 

Raţiune

 

Raţiunea înseamnă felurite nivele de ordine mentală.

 

*

Dreptatea implică raţiune.

 

*

Emoţiile, fără a fi susţinute de raţiune, duc la suferinţă.

 

*

 

Răbdare

 

Răbdarea este un produs al raţiunii care evalueaza bine timpul necesar optimizării. Cei înţelepţi au răbdare.

 

*

 

Răsplată

 

Chiar dacă nu munceşti cu plată undeva, poţi face ceva util pentru alţii. Răsplata însoţeşte fapta bună.

 

*

Gândurile, vorbele şi faptele bune sunt ca sunetele care produc ecouri: revin la cel care le-a emis.

 

*

Fă binele când este drept! De răsplată se ocupă Dumnezeu.

 

*

 

Religie

 

Religia este pentru oameni, dar şi oamenii pentru religie, numai dacă le aduce o îmbunătăţire a vieţii.

 

 *

Religiile, ca şi oamenii, pot deveni corupte, şi prin urmare se transformă în ideologii care aduc exploatare, suferinţă şi moarte. Astfel de crezuri religioase nu se hrănesc din ideea de Dumnezeu, sunt viziuni de idei care servesc spiritelor rele, primitive.

 

*

Fără evoluţie în idei, religiile se usucă şi mor. Un astfel de crez, atunci când se prăbuşeşte, aduce mari distrugeri.

 

*

Ce folos poate avea credinţa creştină de a oferi obrazul celălalt celui care te-a pălmuit? Răutatea nu poate fi stopată prin a o încuraja.

 

*

Religia înseamnă năzuinţa de transcendere a lumii de manifestări.

 

*

Religia evoluează treptat către a uni credinţa cu raţiunea. O religie se maturizează atunci când este susţinută de raţiune.

 

*

 

Rezonanţă

 

Condiţia scriitorului este de a oferi inspiraţie. Cititorii se recunosc în ideile cu care rezonează.

 

*

De la vorba prinsă din zbor la gândul îngemănat, nu este decât rezonanţă.

 

*

Rezonanţa de idei înseamnă compatibilitate psihologică.

 

*

 

Ritm

 

Viata îşi are ritmul ei. Există un moment potrivit fiecăruia, în orice acţiune pe care o întreprinde.

 

*

Oamenii cu ritmuri de viaţă asemănătoare se atrag.

 

*

Ritmul să exprime armonie.

 

*

 

Rod

 

Roadele vieţii se văd cel mai bine la vremea senectuţii.

 

*

După timpul învăţăturii vine cel al fructificării ei.

 

*

În tinereţe, cel înţelept sădeşte pomii, ca apoi, în mijlocul vieţii, să-i vadă înflorind. La bătrâneţe se bucură de rodul lor.

 

☼

 

 

S

 

Simplitate

 

Atunci când se complică lucrurile, gândeşte-te la cerul senin.

 

*

Paradoxul complicaţiilor în viaţă este că s-au construit pe o bază simplă care a fost ulterior ignorată.

 

*

 

Speranţa

 

Visează la mai bine. Anticipează o îmbunătăţire a propriei vieţi.

 

*

Speranţa armoniei nu este decât dorinţa de a ne apropia de Dumnezeu.

 

*

Vorba bună dă speranţă celor în suferinţă.

 

*

Pământul este siguranţa, cerul, speranţa.

 

*

Deşi Soarele se poate ascunde după nori, să ţinem seama că aceştia sunt mereu în mişcare.

 

*

 

Spirit

 

Fii cu tine însuţi şi Dumnezeu va fi prezent.

 

*

Privind la stele ne putem înţelege micimea trupului şi mărimea spiritului.

 

*

Descoperă-ţi limitările prin raţiune, nelimitările prin spirit.

 

*

Spiritul este dat de suflarea divină.

 

*

Spiritul poate fi înţeles numai după trezirea spirituală.

 

*

 

Succes

 

Cele mai bune acumulări sunt cele făcute încet şi fără suferinţă.

 

*

Bucură-te numai când ai câştigat ceva pe drept. Satisfacţiile generate de obţinerea nedreaptă a ceva, înlătură lumina interioară.

 

*

Succesul este o împlinire interioară. Cei înţelepţi transformă în succes o experienţă care aparent pare o neşansă.

 

*

Aşteaptă timpul prielnic. Fructul trebuie să fie copt înainte de a fi cules.

 

*

Cel înţelept mai degrabă iese în întâmpinarea providenţei decât să aştepte.

 

*

Un vânt cald te duce departe.

 

*

Succesul trebuie să ducă la mulţumire. O urmărire continuă a succesului generează îngrijorare.

 

*

 

Suflet

 

În linişte, ascultă-ţi sufletul.

 

*

Ce frumoasă îmi este grădina. Am sufletul ca pistilul între petale.

 

*

Sufletul aparte al fiecăruia ne face unici. Dar spiritul comun ne uneşte.

 

*

Sufletul este o noţiune diferită de cea de spirit. Sufletul exprimă vitalitatea corpului, pe când spiritul transcende. Prin unirea lor se manifestă starea de conştientizare a omului.

 

☼

 

Ş

 

Şansă

 

Cu orice om nou cunoscut, ni se deschide o altă şansă. Şansa este mâna divină care ni se întinde.

 

*

Nu fii abătut de neşansă. Este o nouă şansă. Evaluează neşansa. Descoperă cum îţi sugerează că există şanse mai bune.

 

*

Dă şanse celui care progresează. Chiar dacă o face cu paşi mici, direcţia este cea care contează.

 

*

Şansa este dată acelora care îndrăznesc să iasă din mulţime.

 

*

 

Ştiinţă

 

De la ştiinţă la conştiinţă. Căutarea şi experienţa cu Divinul vor fi evolutiv preluate de către ştiinţă.

 

☼

 

T

 

Tăcere

 

Înţeleptul înţelege semnificaţiile tăcerii.

 

*

Tăcerea este începutul manifestării. Revenirea la tăcere este începutul nemanifestării.

 

*

Tăcerea să fie preludiul deciziilor importante.

 

*

 

Timp

 

Cu oamenii inteligenţi timpul trece plăcut.

 

*

Timpul este prietenul celor care au răbdare.

 

*

Doar pentru mintea agitată timpul costă, pentru cel cu mintea în repaos timpul este oferit gratis.

 

*

Fereşte-te de cei care îşi pierd timpul. Legătura cu ei este pierdere de timp.

 

*

Timpul propice apare în mod natural.

 

*

 

Tinereţe

 

Este tânăr cel care poate încă să înveţe.

 

*

Pentru înţelept, adevărata tinereţe este cea a minţii, nu cea a corpului.

 

*

O tinereţe care dovedeşte prudenţa, promite o bătrâneţe plină de înţelepciune.

 

☼

 

 

V

 

Viaţă

 

Realitatea vieţii ne-o creăm din cumulul gândurilor de zi cu zi. Fapta urmează gândul statornic.

 

*

Paradoxul existenţei este că reprezintă un prezent mereu în mişcare, dinspre trecut către viitor. Prin urmare, faptul de a trăi este marcat de un dinamism continuu. Calitatea vieţii este dată tocmai de optimizarea acestui dinamism.

 

*

Avem deja în minte căile pe care ne putem orienta vieţile. Şansele care apar în timp sunt lumini care ni se oferă pentru a păşi pe aceste căi.

 

*

Fii în lumină pe cărarea vieţii.

 

*

Promisiunile făcute pentru eternitate sunt lipsite de maturitate. Dinamica vieţii respinge astfel de superficialităţi.

 

*

 

Viitor

 

Plantează amintiri plăcute în minţile oamenilor. Dacă timpul va permite, ele vor înflori.

 

*

Amintiri – sâmburi în trecut. Pot încolţi şi rodi în viitor.

 

*

Priveşte-ţi urmele, anticipează-ţi paşii.

 

*

 

Vise

 

Visele ne fac legătura cu infinitul.

 

*

Cutează să visezi cu ochii deschişi!

 

*

Nu putem fi nefericiţi. Avem visele.

 

*

Capacitatea de a visa exprimă dinamica vieţii omului. Ne proiectează în lumea tuturor posibilităţilor.

 

*

 

 

Vorbă

 

Vorbele să-ţi fie ca razele de soare dimineaţa.

 

*

Felul de a vorbi exprimă starea mentală în care ne găsim.

 

*

Vorbele în şoaptă ne apropie de misterul tăcerii.

 

*

În afara cuvintelor, încărcătura emoţională este cea care transmite mesajul.

 

*

Vorba potrivită este ca ploaia care vine la timp.

 

*

Vorba este o proiecţie a sufletului.

 

☼