În apropiere se aflã douã rezervaţii naturale : Pãdurea Urziceni şi Dunele de nisip Foieni.
Structura geologicã a oraşului şi împrejurimilor este alcãtuitã din fundament cristalin peste care s-au depus sedimentele mãrii Panonice şi Sarmatiene. Sedimentul marin a fost acoperit de depunerile fluviatile ale Tisei, Someşului şi Crasnei constituite din nisipuri şi mâluri. Straturile superioare s-au format din depunerile de praf loes ajunse din regiunea nisipoasã a Nirului prin activitatea eolianã. Solurile caracteristice regiunii sunt argilele roşcate, denumite de specialişti cernoziom degradat. Acest lucru a favorizat dezvoltarea agriculturii atât sub aspectul culturilor agricole (grâu, porumb, cânepã, floarea soarelui, sfeclã de zahãr) cât şi al creşterii animalelor.
Deşi reţeaua hidrograficã judeţeanã este bogatã (cuprinzând atât râuri- Someş, Tur, Crasna - cât şi lacuri- Cãlineşti -), zona este sãracã în cursuri de apã. În fapt, Crasna-cel mai apropiat curs de apã -se aflã la 10 km de Carei. Caracteristice sunt apele subterane, aflate la 2-5 m adâncime. De menţionat faptul cã la 100 de metri adâncime se gãsesc ape termale. Din pãcate sunt utilizabile doar prin pompare, neavând presiune.
Câmpia Careiului este o "prispã" mai înaltã faţã de câmpiile limitrofe, având altitudini cuprinse între 120 - 160 m deasupra nivelului mãrii.Altitudinea micã determinã valori ridicate pentru presiunea atmosfericã , aproximativ 1000 mb.
Aparţinând zonei climatice continental-moderate, media anualã a temperaturii în Carei este de 9,7°C. Primãverile şi; toamnele sunt cãlduroase şi senine, verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde. Numãrul zilelor cu îngheţ de iarnã este de 50-60 pe an. Vânturile dominante sunt cele vestice. Umiditatea solului încetineşte primãvara încãlzirea suprafeţelor terestre iar toamna favorizeazã apariţia brumelor timpurii.
| Valori medii | Valori extreme |
| primãvara=10,2°C | maxima=+39,5°C iul 1952 |
| vara=19,6°C | |
| toamna=10,8°C | minima=-30,6°C ian 1929 |
| iarna=-1,7°C | |
Din punct de vedere al vegetaţiei, aceastã regiune aparţine sectorului panonian silvostepic. În prezent este un important sector agricol, astfel cã cele douã pãduri ( predominant= stejarul ) ale oraşului au fost defrişate, existând totuşi , sub formã de pâlcuri. Din aceastã cauzã fauna este sãracã, specifice fiind rozãtoarele. Mai apar frasinul, alunul cireşul sãlbatic, salcâmul. În pãdurile de stejar din zonã se remarcã prezenţa lãcrãmioarelor. Tot aici trãiesc vulpi, iepuri, lupi, viezuri. În zonã se întâlnesc diferite specii de pãsãri : becaţinã ( Gallinago gallinago ), sitarul de mal ( Limosa limosa ), sturzul de iarnã ( Turdus pilarius ), specii de raţe şi gâşte sãlbatice.
Populaţia Careiului numãrã aproximativ 25.000 de locuitori, componenţa fiind : 41% români, 50 % maghiari, 3% germani, 2% şvabi, 2,5% rromi şi 1,5% alte naţionalitãţi.