Charles Messier

Charles Messier s-a născut în 26 iunie 1730 în orasul Badonville, Franta. Când Charles avea 11 ani, tatăl sau a murit, familia având de înfruntat numeroase lipsuri. A devenit interesat de astronomie la vârsta de 14 ani, când a văzut o mare cometă cu 6 cozi. Interesul său pentru astronomie a fost stimulat si de o eclipsă de Soare vazută în orasul său natal, în 25 iulie 1748. În 1751 pleacă la Paris unde este angajat contabil în marină. În 1757 caută cometa Halley, face o hartă stelară pentru observarea acesteia, dar harta e gresită si nu reuseste să observe cometa. Tot în acest an observă pentru prima dată un obiect care avea sa fie cuprins in viitorul său catalog -M32. În 1759 descoperă prima sa cometa 1759 II Messier. În 1764 este ales membru în societatea regală a Londrei. În 1770 este ales membru în Academia de Stiinte, tot în acest an se însoară cu Marie-Francoise de Vermauchampt. În 1784 termină catalogul său si Herschel începe observarea obiectelor Deep Sky, stimulat de acest catalog.Urmează pentru el o perioadă de monotonie si până la moartea sa în 11 aprilie 1817 mai descoperă patru noi comete.
Messier a observat 44 de comete si a descoperit 13 noi comete în timpul vietii sale. Paradoxal, nu a ramas celebru pentru cometele descoperite de el, ci pentru catalogul său de obiecte cu aspect difuz, de cometă. Messier a folosit instrumente cu aperturi de până la 8" , dar aceste instrumente adunau putină lumină, neputând concura cu un telescop modern de 5". Deci aceste obiecte sunt usor accesibile, amatorul din ziua de azi având posibilitatea să le observe în conditii mai bune decât Messier.
Charles Messier si-a publicat catalogul în trei pasi. Prima parte a catalogului de la M1 la M45 a apărut în "Mémoires de l'Academie" pentru 1771. Primul supliment de la M45 la M68 a apărut în anul 1783 în "Connaissance des Temps". Obiectele M69 si M70 au fost adăugate mai târziu acestui supliment al catalogului. Ultima parte a catalogului apare în 1784 tot în "Connaissance des Temps", continand obiectele de la M70 la M103. Messier nu a mai adaugat niciodată noi obiecte la catalog, cu toate că isi exprimase dorinta de a face acest lucru. A adăugat doar un singur obiect, M104 si două pozitii pentru obiecte mentionate împreuna cu M97, care mai târziu au primit numele M108 si M109.
Mai jos urmează un istoric pentru fiecare obiect din catalogul alcătuit de Charles Messier. La începutul istoricului fiecărui obiect veti găsi un extract mai important din jurnalul de observatii al acestuia pentru obiectul în cauză si data în care a fost notat de Messier în jurnal. În mai multe descrieri veti găsi referinte la "paralela" obiectului. Această "paralelă" reprezintă linia de declinatie a obiectului în cauză.

M1 - Rămasită de supernovă - (12 septembrie 1758)
"Nebuloasă desasupra cornului dinspre sud al Taurului, nu contine nici o stea; are o lumină aproximativ albă, alungită în forma flacarii unei lumânări, descoperită în timpul observarii cometei din 1758".
Nebuloasa Crab este cea mai cunoscută ramasită de supernovă din istorie. Descoperirea supernovei a fost notată în 4 iulie 1054 de astronomii Chinezi si a fost de 4 ori mai strălucitoare ca Venus (aproximativ magnitudinea -6). A fost vizibilă 23 de zile cu ochiul liber, în timpul zilei si 653 de zile vizibilă cu ochiul liber pe cer noaptea.
Ramăsita supernovei a fost descoperită de John Bevis în 1731. Nebuloasa a fost numita "Crab" datorită unui desen facut de Lord Rosse în 1844.
Dintre cei care au observat-o, Messier, Bode si William Herschel au remarcat corect că nebuloasa nu este rezolvabilă în stele. John Herschel si Lord Ross au gresit spunând că nebuloasa este " Cu greu rezolvabilă în stele".
Prima fotografie a nebuloasei a fost obtinută în 1892 cu un telescop de 20". În anul 1948 nebuloasa Crab a fost identificată ca fiind o puternică sursă de radiatii radio .
Pe 9 noiembrie 1968 în nebuloasă s-a descoperit un pulsar, "Pulsarul Crab", de către astronomii de la Observatorul Arecibo din Puerto Rico, cu ajutorul unui radiotelescop cu diametrul de 300m.

M2 - Roi Globular - (11 septembrie 1760)
"Nebuloasă fără stele în capul Vărsatorului, centrul ei este strălucitor si lumina care îl inconjoară are formă rotundă; seamană cu frumoasa nebuloasă situată între capul si arcul Săgatatorului [M22-n.a.]"
Acest roi globular a fost descoperit de Jean-Dominique Maraldi (1709-1788) în 11 septembrie 1746.Messier l-a redescoperit, nestiind de exixtenta lui peste exact 14 ani, în 11 septembrie 1760.

M3 - Roi Globular - ( 3 mai 1764)
"Nebuloasă descoperită între Bootes si unul dintre câinii de vânatoare ai lui Hevelius [Canes Venatici- n.a.], nu contine nici o stea, centrul ei este strălucitor si strălucirea sa devine treptat mai slabă spre margine, are formă rotundă".
Acest roi este prima descoperire "originală" a lui Messier. Se pare că acest roi l-a influentat pe Messier sa caute sistematic acest tip de obiecte, nu doar să le noteze când le găsea din întâmplare, cum s-a întamplat în cazul obiectelor M1 si M2. M3 este al 67-lea obiect deep sky văzut de om.

M4 - Roi Globular - ( 8 mai 1764)
"Roi de stele foarte putin stărlucitoare; cu un telescop mic, seamană mai mult cu o nebuloasă; acest roi este situat lângă Antares".
A fost descoperit de Philippe Loys de Cheseaux în 1746 si mai târziu introdus în catalogul Lacaille. În august 1995 Telescopul Spatial Hubble a fotografiat în acest roi numeroase stele pitice albe, unele din cele mai bătrâne stele din galaxie.

M5 - Roi Globular - ( 23 mai 1764)
"O frumoasă nebuloasă descoperită între Libra si Serpens, lângă steaua din Serpens, de magnitudine 6, care are magnitudinea 5 după catalogul lui Flamsteed. Nu contine nici o stea; are formă rotundă si se poate vedea foarte bine pe un cer bun cu un telescop mic."
A fost descoperit în 5 mai 1702 de Gottfried Kirch si sotia sa Maria Margarethe. Cei doi l-au descris cu termenul de "stea nebuloasă".
William Herschel a fost primul care a rezolvat acest roi în stele. El a numarat 200 de stele în roi, în anul 1791, desi "centrul este atât de dens încat este imposibil să distingi componentele".
M5 contine multe stele variabile, primele fiind descoperite de A.A. Common in 1890.

M6 - Roi Deschis - ( 23 mai 1764)
"Un roi de stele slab strălucitoare asezat între săgeata Săgetatorului si coada Scorpionului. Văzut cu ochiul liber acest roi pare o nebulozitate făra stele; dar si cel mai mic instrument folosit pentru investigare arată un roi cu stele slab stărlucitoare".
A fost descoperit de Hodierna în jurul anului 1654. Se pare că roiul a fost observat si de Ptolemeu, dar creditul descoperirii l-a luat Hodierna care numarase 18 stele în acest roi. Este posibil ca roiul să fi fost totusi observat înaintea lui Hodierna de Philippe Loys de Cheseaux.

M7 - Roi Deschis - ( 23 mai 1764)
"Un roi stelar, mai mare decât cel precedent [M6- n.a.]; cu ochiul liber acest roi arată ca o nebulozitate; este putin distantat fata de cel precedent, plasat între săgeata Săgetatorului si coada Scorpionului".
Acest roi este prima dată mentionat de Ptolemeu în anul 130. Roiul este descris de Ptolemeu ca o "Nebuloasă în continuarea acului Scorpionului". A fost observat si de Hodierna înainte de anul 1654, el numărând 30 de stele în roi. A fost inclus si în cadalogul creat de Lacaille pentru cerul sudic.

M8 - Nebuloasă Difuză - ( 23 mai 1764)
"Un roi care apare ca o nebuloasă într-un telescop obisnuit, dar într-un instrument excelent, se observă un mare numar de stele; lângă acest roi stelar se află o stea nu foarte stărlucitoare, înconjurată de o nebulozitate foarte slabă: această stea este 9 Sagittarii, de magnitudinea 7, după Flamsteed: acest roi are o formă alungită, extins NE-SW, între Sagittarius si piciorul lui Ophiuchus".
Roiul stelar care s-a format din materialul nebuloasei (NGC 6530) a fost descoperit înaintea nebuloasei de Flamsteed în jurul anului 1680. Nebuloasa a fost descoperită abia în 1747 de Le Gentil. De Cheseaux a redescoperit roiul stelar în 1746, înainte ca Le Gentil sa descopere Nebuloasa.

M9 - Roi Globular - ( 28 mai 1764)
"Nebuloasă, fără stele, în piciorul drept al lui Ophiuchus, are formă rotunda si e putin strălucitoare."
Roiul este o descoperire originală a lui Messier.

M10 - Roi Globular - ( 29 mai 1764)
"Nebuloasă, fără stele, în centura lui Ophiuchus; lângă steaua cu numărul 30 din constelatie, de magnitudinea 6, după Flamesteed. Nebuloasa este frumoasă si are formă rotundă; este dificil de văzut într-un telescop obisnuit".
Descoperit de Charles Messier.

M11 - Roi Deschis - ( 30 mai 1764)
"Roi alcătuit dintr-un numar mare de stele, lângă steaua K a lui Antinous [constelatia Scutum- n.a.], care este vizibil doar într-un instrument bun; cu un telescop obisnuit se aseamană cu o cometă. Roiul contine o nebulozitae slabă; în acest roi se află o stea de magnitudinea 8".
A fost descoperit în anul 1681 de astronomul german Gottfried Kirch la observatorul din Berlin.
Edmond Halley si-a publicat observatiile, incluzând si acest roi în "Philosophical Transactions of the Royal Society" aparut în anul 1715.

M12 - Roi Globular - (30 mai 1764)
"Nebuloasă descoperită în Serpent, între bratul si partea stângă a constelatiei Ophiuchus; această nebuloasă nu contine nici o stea, are formă rotundă si este putin strălucitoare; lângă nebuloasă se află o stea de magnitudinea 9".
M12 este o descoperire originală a lui Messier. Messier descrie roiul ca "nebuloasă care nu contine nici o stea". Aceasta se aplică la majoritatea globularelor observate de el, din cauza puterii separatoare mici a instrumentelor folosite. Herschel este primul care reuseste să rezolve roiul, în 1783.

William Herschel

M13 - Roi Globular - (1 iunie 1764)
"O nebuloasă fară stele, descoperită în centura lui Hercules; este rotundă si strălucitoare, centrul este mai strălucitor ca marginile, este vizibilă cu un telescop mic; se află langa doua stele, amandouă de magnitudine 8, una deasura si una sub ea; pozitia nebuloasei a fost determinată prin comparatie cu Epsilon Herculis".
A fost descoperit de Edmond Halley in 1714, care a notat că "Este vizibil cu ochiul liber când cerul este senin si Luna absentă".
În 1974 M13 a fost selectat ca tintă pentru unul din primele mesaje trimise unei teoretice forme de viată extraterestră. Mesajul a fost trimis cu radiotelescopul de la Observatorul Arecibo.

M14 - Roi Globular - ( 1 iunie 1764)
"Nebuloasă fara stele, descoperită în jurul bratului drept al lui Ophiuchus si situată pe paralela stelei Zeta Serpentis; Nebuloasa nu este mare, este slab strălucitoare; este rotundă, langa ea se află o mica stea de magnitudine 9; pozitia ei a fost determinată în comparatie cu Gamma Ophiuchi".
Roiul este o descoperire originală a lui Messier.
In 1938 în roi a apărut o novă, fiind a doua novă observata într-un roi globular ( prima a apărut în 1860 în M80). Este si prima novă aparută într-un roi globular, care a fost fotografiată.

M15 - Roi Globular - ( 3 iunie 1764)
"Nebuloasă fară stele, între capul lui Pegasus si Equuleus; este rotundă, centrul este strălucitor, pozitia a fost determinată în comparatie cu Delta Equulei".
A fost descoperit de Jean-Dominique Maraldi în 1746. Acesta scrie: "Am găsit între stelele Epsilon Pegasi si Beta Equulei, o stea nebuloasă nu prea strălucitoare, care e compusă din mai multe stele".

M16 - Roi Deschis - (3 iunie 1764)
"Un roi de stele putin strălucitoare, înconjurate de o nebulozitate slabă, lângă coada constelatiei Serpens, la mică distantă de paralela stelei Zeta din aceasta constelatie; cu un telescop slab acest roi arată ca o nebuloasă".
Roiul stelar a fost descoperit de Philippe Loys de Cheseaux în 17456. Nebuloasa IC 4703 din care s-a format roiul a fost descoperită de Messier.

M17 - Nebuloasa Difuza - ( 3 iunie 1764)
"O dâră de lumină fără stele, extinsă pe 5 sau 6 minute, cu formă de fus, semănând putin cu cea din centura constelatiei Andromeda [M31- n.a.], dar foarte slab strălucitoare; lângă ea se află două stele plasate paralel cu equatorul. Pe un cer bun nebuloasa poate fi observată foarte bine într-un telescop obisnuit".
Descoperită de Philippe Loys de Cheseaux în 1746.

M18 - Roi Deschis - (3 iunie 1764)
" Un roi de stele slab strălucitoare, putin sub nebuloasa Nr. 17, înconjurat de putina nebulozitate, acest roi este mai putin evident decât cel precedent, Nr. 16; cu un telescop obisnuit, roiul apare ca o nebuloasă, dar cu un telescop bun se văd numai stele.
Descoperire originală a lui Messier.

M19 - Roi Globular - (5 iunie 1764)
"Nebuloasă fară stele, între Scorpius si piciorul drept al lui Ophiuchus; nebuloasa este rotundă; se poate observa foarte bine cu un telescop obisnuit; steaua cea mai apropiată de nebuloasă este 28 Ophiuchi, care are magnitudine 6, după Flamesteed".
Una din descoperirile originale ale lui Messier. William Herschel, în 1784, a fost primul care a rezolvat roiul în " nenumarate stele de magnitudinea 14, 15, 16".

M20 - Nebuloasă Difuză - ( 5 iunie 1764)
"Roi de stele, putin deasupra Elipticii, între arcul lui Sagittarius si piciorul drept al lui Ophiuchus".
Descoperire originală a lui Messier. William Herschel care evita să numeroteze obiecte din catalogul Messier, include în catalogul său această nebuloasă si îi atribuie mai multe numere pentru fiecare nebulozitate separată care alcătuie nebuloasa. Numele "Trifid", sub care este cunoscută i-a fost dat de John Herschel.

M21 - Roi Deschis - (5 iunie 1764)
" Roi stelar, lângă cel precedent [M20- n.a.]. Cea mai apropiată stea de aceste două roiuri este 11 Sagittarii, magnitudine 7, după Flamsteed. Stelele din cele doua roiuri sunt de magnitudine 8-9, învaluite în nebulozitate".
Descoperire originală a lui Messier.

M22 - Roi Globular - (5 iunie 1764)
"Nebuloasă, sub eliptică, între capul si arcul Săgetatorului, lângă o stea de magnitudine 7, 25 Sagittarii, după Flamsteed, nebuloasa este rotundă, nu contine nici o stea; steaua Lambda Sagittarii a servit pentru determinarea pozitiei".
Descoperit de germanul Abraham Ihle în 1665, în timp ce observa planeta Saturn. Se pare că este primul roi globular descoperit. Este totusi posibil ca Hevelius să-l fi observat primul. Roiul a fost inclus în "Lista de 6 obiecte a lui Halley" publicată în 1715.

M23 - Roi Deschis - (20 iunie 1764)
"Un roi stelar,îintre capătul arcului lui Sagittarius si piciorul drept al lui Ophiuchus, foarte aproape de 65 Ophiuchi, după Flamsteed. Stelele roiului sunt foarte apropiate una de alta. Pozitia a fost determinată după Mu Sagittarii".
Descoperire originală a lui Messier.

M24 - Bucată din Calea Lactee - (20 iunie 1764)
"Roi pe paralela celui precedent [M23- n.a.] si apropiat de capătul arcului lui Sagittarius, în Calea Lactee; o mare nebulozitate în care sunt multe stele de magnitudini diferite; lumina care este împrastiata în acest roi este împartita în mai multe parti".
M24 nu este cu adevărat un obiect deep sky. Messier l-a catalogat gresit ca fiind un roi stelar deschis.

M25 - Roi Deschis - (20 iunie 1764)
"Un roi stelar în vecinatatea celor două precedente, între capul si capatul arcului lui Sagittarius, cea mai apropiată stea de acest roi este 21 Sagittarii, magnitudinea 6, după Flamsteed. Stele roiului se văd dificil cu un telescop obisnuit; nu se observă nebulozitate. Pozitia a fost determinată de la Mu Sagittarii".
Descoperit în 1746 de Philippe Loys de Cheseaux. Desi roiul este mare el nu a fost inclus de John Herschel în catalogul său. A mai fost observat si notat de Bode (1774), redescoperit de Schmidt în 1866 si adăugat în "Index Catalog" în 1908.

M26 - Roi Deschis - (20 iunie 1764)
"Roi stelar lângă Eta si Omicron în Antinous [în zilele de azi Alpha si Delta Scuti- n.a.].Roiul nu contine nebulozitate.
Descoperire originală a lui Messier.

M27 - Nebuloasă Planetară - (12 iulie 1764)
"Nebuloasă fără stele, descoperită în Vulpecula, foarte aproape de steaua 14 din constelatie, de magnitudine 5, după Flamsteed; este usor observabilă cu un telescop obisnuit; are formă ovala si nu contine nici o stea".
Descoperire originală a lui Messier. Este prima nebuloasă planetară descoperită.

M28 - Roi Globular - ( 27 iulie 1764)
"Nebuloasă descoperită în partea superioară a arcului lui Sagittarius la aproximativ un grad de steaua Lambda si la mică distanta de frumoasa nebuloasă care se află între capul si arcul Săgetatorului [M22- n.a.]. Nu contine nici o stea, este rotundă, se vede dificil cu un telescop obisnuit. Pozitia sa a fost determinată de la Lambda Sagittarii".
Descoperire originală a lui Messier. William Herschel a fost primul care l-a rezolvat în stele.

M29 - Roi Deschis - (29 iulie 1764)
"Un roi format din 7 sau 8 stele putin strălucitoare, care se află sub Gamma Cygni, vizibil într-un telescop obisnuit, sub forma unei nebuloase".
Descoperire originală a lui Messier.

M30 - Roi Globular - (3 august 1764)
"Nebuloasă sub coada Capricornului, foarte aproape de steua 41 din aceasta constelatie, de magnitudine 6, după Flamsteed. Se observă dificil cu un telescop obisnuit. Are formă rotunda, nu contine nici o stea; pozitia a fost determinată dupa Zeta Capricorni".
Descoperire originală a lui Messier.

M31 - Galaxie Spirala - (3 august 1764)
"Frumoasa nebuloasă din centura Andromedei, în forma de fus; seamană cu doua conuri de piramida formate din lumină, opuse la baze; bazele piramidelor măsoara aproximativ 15' ".
Galaxia din Andromeda este prima data mentionată de astronomul persan Al-Sufi, care o descrie în 964 in cartea sa "Cartea stelelor fixe" ca un "mic nor ". Totusi descoperirea galaxiei îi este atribuita lui Simion Marius care o observă cu o luneta în 1612. În 1650, nestiind de descoperirea lui Al-Sufi si Simion Marius, Giovanni Batista Hodierna o redescoperă.
Mult timp s-a crezut că "Marea Nebuloasă din Andromeda" ar fi una din cele mai apropiate nebuloase de Terra. William Herschel îi atribuie o distanta de 17000 ani-lumină. În 1923, Edwin Hubble descopera prima variabilă Cepheida în interiorul galaxiei, dar estimează eronat distanta până la galaxie.
În M31 a fost observată si prima supernovă din afara galaxiei noastre, în 20 august 1885, de Ernst Hartwig (1851-1923) la Observatorul Dorpat în Estonia.

M31, M32 si M110 - desen realizat de Charles Messier

M32 - Galaxie Eliptică - (3 august 1764)
"Mica nebuloasă fară stele, sub si la câteva minute [separatie-n.a.] de cea din centura Andromedei [M31- n.a.]; această mica nebuloasă este rotundă, mai putin strălucitoare decât cea din centură".
Galaxia a fost descoperită în 29 octombrie 1749 de Guillaume-Joseph-Hyacinthe-Jean-Baptiste Le Gentil de la Galaziere (Le Gentil), fiind prima galaxie eliptică descoperită. A fost pentru prima dată rezolvata în stele de Baade în 1944, cand acesta a rezolvat si nucleul galaxiei M31.

M33 - Galaxie Spirală - (25 august 1764)
"Nebuloasă descoperită între constelatia Pisces si marele Triangle, la mică distantă de o stea de magnitudinea 6. Nebuloasa are o lumină aproape albă de densitate aproape egală [în stralucire- n.a.], totusi putin mai strălucitoare dealungul a două treimi din diametru, nu contine nici o stea".
Se pare că, galaxia a fost descoperită de Hodierna în jurul anului 1650. Abia în 1764 a fost redescoperită de Messier. William Herschel i-a atribuit in catalogul sau numarul H V.17.

M34 - Roi Deschis - (25 august 1764)
"Roi stelar, între capul constelatiei Medusa (Algol) si piciorul stâng al Andromedei; cu un telescop obisnuit se pot distinge stele. Pozitia sa a fost determinată de la Beta [Persei- n.a.], capul constelatiei Medusa".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna în jurul anului 1654, apoi independent redescoperit de Messier.

M35 - Roi Deschis - (30 august 1764) "Roi deschis, lângă piciorul stâng al lui Castor, la mică distantă de stelele Mu si Eta din acea constelatie [Gemini- n.a.]". Descoperit de Philippe Loys de Cheseaux în 1745.

M36 - Roi Deschis - (2 septembrie 1764)
"Roi de stele în Auriga, lângă steua Phi; cu un telescop obisnuit se disting greu stele, roiul nu contine nebulozitate".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna în jurul anului 1650, apoi redescoperit de Le Gentil.

M37 - Roi Deschis - (2 septembrie 1764)
"Roi stelar, putin depărtat de cel precedent [M36-n.a.], deasupra paralelei stelei Chi Aurigae; stelele sunt mai putin strălucitoare, mai condensate si se observă putina nebulozitate, cu un telescop obisnuit se observă dificil stelele".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna în jurul anului 1650 si redescoperit de Messier.

M38- Roi Deschis - (2 septembrie 1764)
"Roi stelar în Auriga, lângă steaua Sigma, la mică depărtare de cele două precedente [M36 si M37- n.a.]; acesta are formă de pătrat si nu contine nebulozitate".
Descoperit de Giovanni Batista Hodierna în jurul anului 1650, apoi redescoperit de Le Gentil.

M39 - Roi Deschis - (24 octombrie 1764)
"Roi stelar lângă coada Lebedei; poate fi observat cu un telescop obisnuit".
Exixtă controverse în legatura cu descoperitorul acestui roi. Se pare că a fost notat de Aristotel în anul 325 î.e.n. Unii cercetători îi atribuie descoperirea lui Le Gentil în 1750, iar altii consideră ca este o descoperire originală a lui Messier.

M40 - Stea Dublă - (24 octombrie 1764)
"În aceasi noapte pe 24 octombrie [1764- n.a.] am căutat nebuloasa aflată deasupra cozii Ursei Mari, care este indicată în cartea "Figures des Astre" , editia a doua. Pozitia ei în 1660 era ascensie dreaptă 183d 32' 41", declinatie 60d 20' 33". Dupa aceasta pozitie am găsit două stele foarte apropiate una de alta si de strălucire egală, de magnitudinea 9, aflate la începutul cozii Ursei Mari. Presupun că Hevelius a confundat aceste două stele cu o nebuloasă".
Aceasta stea dublă a fost gasită de Messier când caută o nebuloasă raportată de Johann Hevelius.
El nu a gasit nebuloasa, raportată gresit de acesta si a catalogat steaua dublă în catalogul său la pozitia M40, pentru ca acesta era situată pe pozitia indicată de Hevelius.
Totusi se pare că Hevelius observase altă dublă, 74 Ursae Majoris de magnitudine 5, nu cea catalogată de Messier.

M41 - Roi Deschis - (16 ianuarie 1765)
"Roi stelar aflat sub Sirius, lânga Rho Canis Majoris; acest roi apare nebulos într-un telescop mic; nu e nimic mai mult de un roi de stele slab strălucitoare".
Este posibil ca acest roi sa îi fi fost cunoscut lui Aristotel în anul 325 î.e.n. Asta l-ar face sa fie cel mai slab strălucitor obiect celest cunoscut în antichitate. Hodierna a fost primul care l-a catalogat, dar roiul a devenit cunoscut dupa ce Flamsteed l-a redescoperit în 16 februarie 1702. El notează că: "Lângă această stea [12 Cma- n.a.] se află un roi". Mai târziu a fost independent redescoperit de Le Gentil în 1749.

M42 - Nebuloasă Difuză - (4 martie 1769)
"....pozitia frumoasei nebuloase din sabia lui Orion, în jurul stelei Theta care este inclusă în nebuloasă împreuna cu alte 3 stele slab strălucitoare care nu sunt vizibile decât cu instrumente bune".
Nebuloasa a fost descoperită în 1610 de un avocat francez, Nicholas-Claude Fabri de Peiresc. Ea a fost independent redescoperită de J.-B. Cysatus (1588-1657) în 1611, care a comparat-o cu o cometă care o observase în acelas an. Aceste descoperiri au fost uitate si pentru mult timp creditul descoperirii a fost acordat lui Christian Huygens care a redescoperit-o independent în anul 1656.
Roiul stelar din interiorul nebuloasei a fost pentru prima dată observat de Hodierna în jurul anului 1654 si descris de Christian Huygens în 1656.

M42 si M43 - desen realizat de Charles Messier

M43 - Nebuloasă Difuză - (4 martie 1769)
".....pozitia micii stele înconjurată de nebulozitate si care este sub nebuloasa din sabia lui Orion [M42- n.a.]".
Descoperită de Jean-Jacques Dortous de Mairan în 1733, a fost descrisă de acesta ca o "nebulozitate înconjurand o stea". William Herschel a inclus-o în lista sa, cu numarul H III.1, cu toate ca acesta evita să introduca pe lista obiecte din catalogul Messier.

M44 - Roi Deschis - (4 martie 1769)
"Roi de stele cunoscut sub numele de "Nebuloasa din Cancer". Pozitia data este cea a stelei C".
Faimosul roi M44 este cunoscut si sub numele de Praesepe, însemanand în latina, "iesle". Este usor vizibil cu ochiul liber, deci cunoscut înca din timpuri preistorice. Exixtă documente ca a fost observat de Aratos în anul 260 i.e.n, de Hipparcos în 160 i.e.n, care l-a inclus în catalogul sau numindu-l "mic nor". Ptolemeu l-a inclus între cele 7 nebuloase mentionate în Almagesta.
Galileo a fost primul care a rezolvat în stele acest "mic nor" si îl descrie ca fiind "nu doar o stea ci o masă de mai mult de 40 de stele mici".

M45 - Roi Deschis - (4 martie 1769)
"Un roi de stele, numit Pleiade. Pozitia raportată este cea a stelei Alcyone"
Un roi stelar cunoscut înca din preistorie. Este mentionat de Hesiod în jurul anilor 1000-700 i.e.n.
Astronomii Eudoxus din Knidos ( 403-350 i.e.n) si Aratos din Phainomena (270 i.e.n) în cataloagele lor considerau Pleiadele o constelatie. Cu ochiul liber în roi se vad 7 stele, dar astronomul Moestlin a numarat 11 în 1579, iar Kepler a numarat 14. Homer mentionează Pleiadele, iar Biblia face trei referinte la Pleiade. Pleiadele sunt numite si "Cele sapte surori", fiecare din cele 7 stele purtând numele fiicelor lui Atlas si ale sotiei acestuia, Pleione. Cele "sapte surori" sunt: Alcyone, Asterope, Electra, Maia, Merope, Taygeta si Celaeno.

M46 - Roi Deschis -(19 februarie 1771)
"Un roi stelar, între capul Cainelui Mare si cele doua picioare din spate ale Unicornului, pozitia determinată comparând roiul cu steaua 2 Navis, de magnitudinea 6, după Flamsteed; stelele sunt vizibile doar cu un refractor bun; roiul contine putină nebulozitate".
M46 a fost primul obiect descoperit dupa ce Messier încheiase prima parte a catalogului, la trei zile după prezentarea acestuia academiei.

M47 - Roi Deschis - (19 februarie 1771)
"Roi stelar, la mică distantă de cel precedent [M46-n.a.]; stelele sunt mai strălucitoare; mislocul roiului a fost comparat cu aceasi stea, 2 Navis. Roiul nu contine nebulozitate".
Roiul a fost descoperit în jurul anului 1650 de Giovanni Batista Hodierna. Messier l-a redescoperit în 1771, dar a notat în catalogul său o pozitie gresita si roiul a fost pierdut. William Herschel l-a redescoperit independent de Messier în 1785 si l-a trecut în catalogul sau, cu numarul H VIII.38. Obiectul a ramas pierdut până în 1934 când a fost identificat de Oswald Thomas.

M48 - Roi Deschis -(19 februarie 1771)
"Roi de stele foarte slab strălucitoare, fără nebulozitate; acest roi se gaseste la distanta mică de cele trei stele de la începutul cozii Unicornului".
O descoperire originală a lui Messier. Acesta însa ca si in cazul lui M47 a notat o pozitie eronată pentru roi. În timp ce era pierdut a fost redescoperit de Caroline Herschel, apoi faimosul ei frate, William Herschel l-a inclus în catalogul său, cu numărul H VI.22.
Obiectul a rămas pierdut pâna în 1959 când a fost identificat de T.F. Morris ca fiind obiectul lipsă din Catalogul Messier.

M49 - Galaxie Eliptică - (19 februarie 1771)
"Nebuloasă descoperită în vecinatatea stelei Rho Virginis. Este dificil observabilă cu un telescop obisnuit".
O descoperire originală a lui Messier. O posibilă supernovă, de magnitudine 13 a fost raportată în această galaxie în iunie 1969.

M50 - Roi Deschis - (5 aprilie 1772)
"Roi de stele, deasupra stelei Theta din urechea Cainelui Mare si lângă o stea de magnitudinea 7".
Descoperit de Messier, dar este probabil ca G.D. Cassini să-l fi observat înaintea lui Messier în anul 1711.

M51 - Galaxie Spirală - (11 ianuarie 1774)
"Nebuloasă foarte slab strălucitoare, fără stele, lânga ochiul Caînelui de Vânatoare, sub steaua Eta de magnitudine 2 din coada Ursei Major. Nebuloasa se vede dificil cu un telescop obisnuit; lângă ea este o stea de magnitudine 8"
Galaxia a fost descoperită de Messier în timp ce observa o cometă. NGC 5195, companionul galaxiei a fost descoperit în 1781 de prietenul acestuia, Pierre Mechain, Messier mai târziu a inclus în jurnalul său de observatii si acest companion notând că, galaxia este "...dublă, fiecare componentă are un centru strălucitor, cele doua componente se află la o separatie de 4'35" ".

M52 - Roi Deschis - (7 septembrie 1774)
" Roi de stele slab strălucitoare, învaluite în nebulozitate, poate fi observat doar cu un telescop achromatic".
Descoperire originală a lui Messier.

M53 - Roi Globular - (26 februarie 1777)
"Nebuloasă fara stele descoperită sub si în apropiere de Coma Berenices, la mică distantă de steaua 42 din constelatie, după Flamsteed. Nebuloasa are formă rotundă".
A fost descoperit în 1775 de Johan Elert Bode. Roiul, lui Messier i s-a părut similar cu M79, dar William Herschel credea că este asemanator cu M10.

M54 - Roi Globular - (24 iulie 1778)
"Nebuloasă foarte slab strălucitoare, descoperita în Sagittarius; centrul este strălucitor si nu contine stele. Pozitia a fost determinată după Zeta Sagittarii, de magnitudinea 3".
Descoperire originală a lui Messier.

M55 - Roi Globular - (24 iulie 1778)
"O nebuloasă care se aseamană cu un punct de lumină albă, de aproximativ 6' , lumina este distribuită în mod egal si se pare că nu contine nici o stea. Pozitia a fost determinată de la Zeta Sagittarii, s-a folosit si o stea apropiată, de magnitudinea 7".
A fost decoperit de Abbe Nicholas Louis de la Caille când acesta se afla în Africa. Messier l-a căutat înca din anul 1764, dar nu a reusit sa îl găseasca atunci, datorită declinatiei sudice a roiului.
Abia în 1778 a reusit să-l găseasca cu dificultate, roiul fiind apropiat de orizont.

M56 - Roi Globular - (23 ianuarie 1779)
"Nebuloasă făra stele, slab strălucitoare....."
Descoperire originală a lui Messier.

M57 - Nebuloasă Planetară - (31 ianuarie 1779)
"Un cerc de lumină între Gamma si Beta Lyrae, descoperită în timp ce căutam Cometa din 1779, care a trecut foarte aproape de el; se pare că această pată de lumină, care este rotundă, este compusă din mai multe stele; cu cel mai bun telescop sunt imposibil de distins".
Descoperită de Antoine Darquier de Pellepoix în 1779. Nebuloasa a fost descrisă si de M. Darquier care a observat-o din Toulouse, descoperind-o tot în timp ce căuta Cometa 1799. O descrie ca fiind "slab strălucitoare, dar cu un contur perfect, are diametrul aproape egal cu cel al lui Jupiter...."
Steaua centrală a fost descoperită în 1800 de astronomul german F. von Hahn.

M58 - Galaxie Spirală - (15 aprilie 1779)
"Nebuloasă foarte putin strălucitoare descoperită în Virgo, aproape pe aceasi paralelă cu Epsilon [Virginis- n.a.], magnitudinea 3. Cea mai slabă lumină pentru iluminarea firelor micrometului o face să dispară".
Descoperire originală a lui Messier. În galaxie au fost descoperite două supernove, în 1988 si 1989.

M59 - Galaxie Eliptică - (15 aprilie 1799)
"Nebuloasă în Virgo si în apropierea celei precedente, pe paralela stelei Epsilon Virginis, care a servit pentru determinarea [pozitiei- n.a.]; este la fel de putin strălucitoare ca si cea precedentă [M58-n.a.]".
Descoperită în 1779 de Johann Gottfried Koehle.

M60 - Galaxie Eliptică - (15 aprilie 1799)
"Nebuloasă în Virgo, putin mai strălucitoare decât cele două precedente [M58 si M59-n.a.], pe aceasi paralelă cu Epsilon Virginis, care a servit pentru determinarea pozitiei".
Descoperită în 1779 de Johann Gottfried Koehler.

M61 - Galaxie Spirală - (11 mai 1799)
"Nebuloasă foarte slab strălucitoare si dificil perceptibilă".
A fost descoperită de Barnabus Orian în 5 mai 1799, căutând cometa din acel an, cu 6 zile înaintea lui Messier. Messier a confundat galaxia cu cometa în datele de 5, 6 si 11 mai, apoi observând ca nu se deplasează a trecut-o în catalogul său. William Herschel a inclus-o în catalogul său la numărul H I.139.

M62 - Roi Globular - (4 iunie 1799)
"Nebuloasă foarte frumoasă, descoperită în Scorpio, seamănă cu o mica cometă, centrul este strălucitor si înconjurat de o nebulozitate slabă".
Messier a fost primul care a găsit acest roi în 1771, dar nu i-a atribuit o pozitie în catalogul său decât în 1799.

M63 - Galaxie Spirală - (14 iunie 1779)
"....nebuloasă slab strălucitoare, aproape la fel de strălucitoare ca nebuloasa raportată la nr. 59 [M59-n.a.]; nu contine nici o stea...."
A fost primul obiect deep sky descoperit de Pierre Mechain, un bun prieten al lui Messier. Data descoperirii coincide cu cea din jurnalul lui Messier- 14 iunie 1779.

M64 - Galaxie Spirală - (1 martie 1780)
"Nebuloasă descoperită în Coma Berenices, cu aproape jumătate mai putin strălucitoare decât cea aflată sub..... [M53 -n.a.]".
Descoperită în 1779 de Johan Elert Bode.

M65 - Galaxie Spirală - (1 martie 1780)
"Nebuloasă descoperită în Leo. Este slab strălucitoare si nu contine nici o stea".
Descoperită în 1780 de Pierre Mechain.

M66 - Galaxie Spirală - (1 martie 1780)
"Nebuloasă descoperită în Leo; strălucirea ei este foarte slabă si se află foarte aproape de cea precedentă; apar amândouă în acelasi câmp [vizual- n.a.] în refractor"
Descoperită în 1780 de Pierre Mechain.

M67 - Roi Deschis - (6 aprilie 1780)
"Roi de stele cu nebulozitate, sub clestele sudic al Racului. Pozitia determinată de la steaua Alpha [Cancri- n.a.]".
A fost descoperit de Johann Gottfried Koehler (1745-1801) în jurul anului 1779. Messier l-a redescoperit si l-a catalogat.

M68 - Roi Globular - (9 aprilie 1780)
"Nebuloasă făra stele sub Corvus si Hydra; este foarte slab strălucitoare, foarte dificil de văzut cu refractoarele; lângă ea se află o stea de magnitudine 6".
Descoperit de Pierre Mechain.

M69 - Roi Globular - (31 august 1780)
"Nebuloasă fără stele, în Sagittarius, sub bratul său stâng; lânga ea se află o stea de magnitudinea 9; strălucirea sa este foarte slabă si cea mai slabă lumina folosită pentru iluminarea firelor micrometrului o face să dispară".
A fost descoperit în 1752 de Abbe Nicholas Louis de la Caill, care l-a introdus în catalogul său pentru cerul sudic cu numărul Lacaille I.11. Messier nu a reusit să îl vada în 1764, când l-a căutat pebtru prima dată, dar l-a gasit în 1780, folosind un telescop mai bun.

M70 - Roi Globular - (31 august 1780)
"Nebuloasă fără stele, lângă cea precedentă si pe aceasi paralelă; lângă ea se află o stea de magnitudinea 9 si patru stele mici, telescopice, aproape pe aceasi linie, foarte aproape una de alta, sunt situate deasupra nebuloasei, văzute într-un telescop care inversează imaginea".
Descoperire originală a lui Messier.
M70 a devenit faimos, când în 1995, Alan Hale si Thomas Bopp au descoperit lânga el cometa Hale-Bopp în timp ce observau roiul.

M71 - Roi Globular - (4 octombrie 1780)
"....strălucirea sa este foarte slabă si nu contine nici o stea, cea mai slabă lumina îl face să dispară".
Descoperit în 1745 de Philippe Loys de Cheseaux. A fost redescoperit de Johann Gottfried Koehler în jurul anului 1775. Mai târziu a fost din nou redescoperit de Pierre Mechain pe 28 iunie 1780. A fost pentru prima dată rezolvat în stele de William Herschel în 1783.

Telescopul lui William Herschel

M72 - Roi Globular - (4 octombrie 1780)
"....strălucirea este slabă; lângă el se află o mică stea telescopică, pozitia a fost determinată de la steaua Nu Aquarii, de magnitudine 5".
Descoperit în 1780 de Pierre Mechain.

M73 - Grup de 4 stele - (4 octombrie 1780)
"Roi de trei sau patru stele slab strălucitoare, care la prima vedere seamănă cu o nebuloasă, contine putină nebulozitate; roiul este situat pe aceasi paralelă ca si nebuloasa precedentă".
M73 nu este un obiect deep sky, fiind doar un grup de 4 stele. Se pare că Messier l-a introdus în catalog datorită apropierii de M72 si datorită faptului că: "la prima vedere seamană cu o nebuloasă". Mai târziu si John Herschel l-a introdus în catalogul sau la pozitia GC 4617. A fost inclus si în catalogul NGC de J.L.E. Dreyer la pozitia 6994.

M74 - Galaxie Spirală - (18 octombrie 1780)
"Nebuloasă fără stele, lângă steaua Eta Piscium".
Descoperită în septembrie 1780 de Pierre Mechain care o si descrie: "Această nebuloasă nu contine nici o stea; este destul de mare, foarte slab strălucitoare si extrem de dificil de observat".

M75 - Roi Globular - (18 octombrie 1780)
"Nebuloasă fără stele, între Sagittarius si Capricorn".
Descoperit în 28 august 1780 de Pierre Mechain.

M76 - Nebuloasă Planetară - (21 octombrie 1780)
"Nebuloasă în piciorul drept al Andromedei".
Descoperită de Pierre Mechain în 5 septembrie 1780 - "Nebuloasa nu contine stele, este mică si slab strălucitoare".

M77 - Galaxie Spirală - (17 decembrie 1780)
"Roi format din stele slab strălucitoare, care contine putină nebulozitate, în Cetus si pe paralela stelei Delta".
Descoperită în 29 octombrie 1780 de Pierre Mechain. Se pare că Messier a gresit pozitia nebuloasei raportată de Mechain si de aceea în jurnalul său, în locul unui obiect nebulos raportat de acesta el descrie un roi stelar.

M78 - Nebuloasă Difuză - (17 decembrie 1780)
"Roi de stele, cu multă nebulozitate în Orion si pe aceasi paralelă cu steaua Delta din centură, care a servit la determinarea pozitiei".
Descoperită la începutul anului 1780 de Pierre Mechain- "Pe partea stângă a constelatiei Orion, 2 -3 minute în diametru, se observă două nuclee destul de strălucitoare, înconjurate de nebulozitate".

M79 - Roi Globular - (17 decembrie 1780)
"Aceasta nebuloasă este frumoasă; centrul strălucitor, pozitia a fost determinată de la steaua Epsilon Leporis, de magnitudine 4"
Descoperită de Pierre Mechain în 26 octombrie 1780- "Nebuloasă fară stele, situată sub Lepus si pe aceasi paralelă cu o stea de magnitudine 6".

M80 - Roi Globular - (4 ianuarie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Scorpius, între stelele g. [in zilele de azi Rho Ophiuchi-n.a.] si Delta, comparatie cu g. pentru a obtine pozitia; nebuloasa este rotundă, centrul strălucitor si seamană cu nucleul unei mici comete, înconjurat de nebulozitate".
Descoperire a lui Messier. A fost observat si de Pierre Mechain în 27 ianuarie 1781.
În anul 1860 pe 21 mai, în globular a aparut o novă de magnitudine 7 descoperită de Auwers, din Berlin.

M81 - Galaxie Spirală - (9 februarie 1781)
"O nebuloasă aproape de urechea Ursei Mari, pe paralela stelei d, de magnitudine 4; pozitia sa a fost determinată de la acea stea. Nebuloasa este putin ovală, ....., poate fi vazută cu usurintă într-un telescop obisnuit".
Descoperită de Johan Elert Boded, din Berlin, în noaptea de 31 decembrie 1774. A fost observată si de Méchain, înaintea lui Messier, în august 1779.
În 28 martie 1993 în galaxie a aprut o supernovă de magnitudinea 10.5, descoperită de amatorul spaniol Francisco Garcia Diaz.

M82 - Galaxie Iregulară - (9 februarie 1781)
"Nebuloasă fără nici o stea, lângă precedenta [M81-n.a.]; amândouă apar în acelasi cîmp vizual al telescopului, aceasta este mai putin strălucitoare decât prima; strălucirea ei este slabă si este alungită; la extremitate are o stea vizibilă numai cu telescopul".
A fost descoperită în aceasi noapte cu M81, tot de Johan Elert Bode în 31 decembrie 1774. El o descrie ca fiind o "pată nebuloasă, foarte slabă si de formă alungită ".
Mai târziu a fost redescoperită împreună cu M81 de Méchain, care a raportat aceste două galaxii lui Messier, acesta incluzându-le în catalogul său William Parson a fost primul care a remarcat liniile întunecate de praf vizibile spre centrul galaxiei.

M83 - Galaxie Spirală - (17 februarie 1781)
"Nebuloasă fără nici o stea, aproape de capul Centaurului; are o strălucire slabă distribuită egal, dar este dificil de observat în telescop, pentru ca cea mai mică lumină pentru iluminarea firelor micrometrului o face să dispară. ..... Formează un triunghi cu doua stele estimate de magnitudinea 6 si 7, [pozitia-n.a.] determinată de la stelele i, k si h din capul Centaurului".
Descoperită în 1751 de Abbe Nicholas Louis de la Caille. Este prima descoperita dintre galaxiile care nu fac parte din grupul local. Structura sa spirală a fost pentru prima dată observată de William Lassell.

M84 - Galaxie Lenticulară - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Virgo, centrul este mai strălucitor, înconjurat de o nebulozitate slabă; forma si strălucirea sa se aseamană cu cele din acest catalog de la numarul 59 si 60".
Descoperire originală a lui Messier.

M85 - Galaxie Lenticulară - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, deasupra si lângă urechea Fecioarei [Virgo-n.a.];.......nebuloasa este foarte slab strălucitoare".
Descoperită de Pierre Mechain în 4 martie 1781, raportată lui Messier si inclusă de acesta în catalogul său.

M86 - Galaxie Lenticulară - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Virgo, pe aceasi paralelă si foarte apropiată de nebuloasa Nr. 84; forma lor este aceasi si amândouă apar în acelasi câmp vizual".
Descoperire originală a lui Messier.

M87 - Galaxie Eliptică - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Virgo, sub si foarte aproape de o stea de magnitudinea 8, steaua având aceasi ascensie dreaptă cu nebuloasa, .... Aceasta nebuloasă este la fel de strălucitoare ca cele de la numerele 84 si 86".
Descoperire originală a lui Messier.
In anul 1919 în galaxie a aparut o supernovă descoperită de I. Balanowski.

M88 - Galaxie Spirală - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Virgo, între două stele slab strălucitoare si o stea de magnitudinea 6, care apar în acelasi câmp vizual alături de nebuloasă. Strălucirea sa este dintre cele mai slabe si se aseamană cu cea din Virgo, nr. 58".
Descoperire originală a lui Messier.

M89 - Galaxie Eliptică - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele în Virgo, la mică distantă si pe aceasi paralelă cu nebuloasa precedentă, Nr. 87. Lumina ei este extrem de slabă si palidă, doar cu dificultate putand fi distinsă".
Descoperire originală a lui Messier.

M90 - Galaxie Spirală - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Virgo; strălucirea sa este la fel de slabă ca a celei precedente, Nr. 89".
Descoperire originală a lui Messier.

M91 - Galaxie Spirală - (18 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Virgo, deasupra celei precedente, Nr. 90 ; strălucirea ei este mai slăba decât a celei de deasupra".
Descoperire originală a lui Messier. William Herschel a descoperit-o independent de Messier în acelasi an.
Messier a raportat gresit pozitia galaxiei, aceasta fiind pierdută până în anul 1969 când un amator din Texas, William C. Williams a descoperit că Messier a determinat pozitia ei folosind galaxia M89, în timp ce el credea că foloseste galaxia M58.

M92 - Roi Globular - (18 martie 1781)
"Nebuloasă foarte strălucitoare, între genunchiul si piciorul stâng al lui Hercules, poate fi vazută cu usurintă într-un telescop mic. Nu contine nici o stea; centrul este strălucitor înconjurat de nebulozitate si seamană cu nucleul unei comete mari".
A fost descoperit în 1777 de Johan Elert Bode.

M93 - Roi Deschis - (20 martie 1781)
"Roi de stele, fără nebulozitate, între Cainele Mare si Prova Navei [Puppis din fosta constelatie Argo Navis- n.a.]".
M93 este una dintre ultimele descoperiri originale ale lui Messier.

M94 - Galaxie Spirală - (24 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, deasupra Inimii lui Charles [steaua Cor Caroli-n.a.], pe paralela stelei 8, de magnitudine 6 din Câinii de Vânatoare [constelatia Canes Venatici], după Flamsteed. În centru este strălucitoare si nebulozitatea este putin împrăstiată. Seamană cu nebuloasă care se afla sub Lepus, Nr. 79; dar este mult mai frumoasă si strălucitoare".
Descoperită de Pierre Mechain în 22 martie 1781.

M95 - Galaxie Spirală - (24 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele în Leu, deasupra stelei 53; strălucirea sa este foarte slabă".
Descoperită de Pierre Mechain în 1781.

M96 - Galaxie Spirală - (24 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, în Leu, lângă cea precedentă [M95-n.a.]; aceasta este mai putin distinctă, amândouă sunt pe aceasi paralelă cu Regulus; amândouă se aseamană cu cele două nebuloase din Fecioara, Nr. 84 si 86".
Descoperită de Pierre Mechain în 20 martie 1781.
O supernovă de magnitudine 11 a fost descoperită de Mirko Villi în 9 mai 1998 în aceasta galaxie.

M97 - Nebuloasă Planetară - (24 martie 1781)
"Nebuloasă în Ursa Mare, lângă Beta; Este dificil vizibilă, strălucirea sa este slabă".
"Lângă această nebuloasă a mai fost vazută înca una, [pozitia ei-n.a.] nefiind determinată si încă una care se află lângă Gamma din Ursa Mare".
A fost descoperită de Pierre Mechain în 16 februarie 1781. Cele două nebuloase mentionate lângă M97 si ale caror pozitii nu fuseseră determinate, mai târziu au primit numerele M108 si M109.
Nebuloasa este frecvent numită "Bufnita", datorită formei sale. Numele i-a fost dat de Lord Rosse în 1848.

M98 - Galaxie Spirală - (13 aprilie 1781)
"Nebuloasă fără stele, extrem de slab strălucitoare, pe partea de nord a Fecioarei, pe paralela si lângă steaua 6, de magnitudine 5 , din Coma Berenices, după Flamsteed".
Descoperită în 15 martie 1781 de Méchain.

M99 - Galaxie Spirală - (13 aprilie 1781)
"Nebuloasă fără stele, de strălucire foarte slabă, totusi mai strălucitoare ca precedenta, situată pe partea nordică a Fecioarei si lângă aceasi stea 6, din Coma Berenices. Nebuloasa se află între două stele de magnitudinea 7 si 8".
Galaxia a fost descoperită în 15 martie 1781 de Méchain.
M99 a fost a doua galaxie la care s-au observat brate în formă de spirală, în 1848 de Lord Rosse.

M100 - Galaxie Spirală - (13 aprilie 1781)
"Nebuloasă fără stele, la fel de strălucitoare ca cea precedentă, situată în urechea Fecioarei".
A fost descoperită de Méchain în 15 martie 1781. Acesta notează că: "Cele trei nebuloasae, numerele 98, 99 si 100, sunt foarte dificil de recunoscut, din cauza strălucirii lor slabe; se pot observa doar pe timp frumos si în apropiere de timpul trecerii lor la Meridian".

M101 - Galaxie Spirală - (27 martie 1781)
"Nebuloasă fără stele, foarte slab strălucitoare si destul de mare, de 6 sau 7 minute [de arc-n.a.] în diametru, între mâna stângă a constelatiei Bootes si coada Ursei Mari".
Descoperită de Pierre Mechain în 27 martie 1781.

M102 - Obiectul lipseste din Catalogul Messier
M102 este ultimul obiect care lipseste din Catalogul Messier. Exixtă două opinii în legatură cu acest obiect:
-Este posibil ca M102 să fie un duplicaatt al galaxiei M101 din eroarea celui care a creat catalogul, Messier, sau din eroarea descoperitorului - Pierre Mechain.
-Este posibil ca M102 să fie galaxia leennticulară NGC 5866 din Draco, dupa cum indica descrierea din catalogul Messier si pozitia acesteia adăugată mai târziu de Messier.
Mechain o descrie ca fiind: "...asezată între stelele Omicron Bootis si Iota Draconis; este foarte putin strălucitoare; lângă ea se află o stea de magnitudinea 6".
Toata controversa a pornit când Pierre Méchain, într-o scrisoare spre un alt astronom, Bernoulli, spunea că descoperirea sa, nebuloasa M102 este doar o observatie eronată la M101. Totusi, ipoteticul obiect M102 se află aproximativ pe aceasi pozitie (cu o eroare de 5 grade în ascensie dreaptî) de galaxia NGC 5866...
Subiectul rămâne deschis...

M103 - Roi Deschis
"Roi de stele între Epsilon si Delta din piciorul constelatiei Cassiopeia"- Pierre Mechain.
Descoperit în 1781 de Pierre Mechain. Nu a mai fost observat de Messier înaintea publicarii catalogului. Roiul nu apare nici în jurnalul acestuia.

De aici incep obiectele aditionale, obiecte care au fost adăugate mai târziu în Catalogul Messier (unele peste decenii).

M104 - Galaxie Spirală
Descoperită de Méchain. Nu a fost publicată în Catalogul Original al lui Messier, dar adaugată mai târziu.
Nu apare nici în jurnalul de observatii, dar a fost găsită o descriere a nebuloasei făcută de Messier: "Nebuloasă foarte slab strălucitoare, văzută de Méchain în 11 mai 1781".
Într-o scrisoare către astronomul Bernoulli, trimisă în ziua de 6 mai 1783, descoperitorul, Méchain, scrie că: "În 11 mai 1781, am descoperit o nebuloasă deasupra constelatiei Corvus, care nu pareă să contină nici o stea. Are o strălucire slabă si e dificil de observat dacă firele micrometrului sunt luminate".
A fost redescoperită de William Herschel în 9 mai 1784.

M105 - Galaxie Eliptică
Descoperită de Méchain. Nu apare în jurnalul lui Messier, dar este descrisă de Méchain:
"Lângă M95 si M96 este o a treia nebuloasă, chiar mai strălucitoare decât celelalte două. Am descoperit-o în 24 martie 1781, la patru sau cinci zile după cele două [ M95 si M96-n.a.]".
A fost inclusă în catalogul Messier abia în anul 1947 de H.S. Hogg.

M106 - Galaxie Spirală
Descoperită de Méchain. Nu apare în jurnalul lui Messier, dar este descrisă de descoperitor:
"în iulie 1781 am gasit alta nebuloasă în apropiere de Ursa Major, lânga steaua Nr. 3 din Canes Venatici si la 1 grad spre sud". Herschel a inclus-o pe lista sa la numărul H V.43.

M107 - Roi Globular
Descoperit de Méchain. Nu apare în jurnalul lui Messier, dar este descris de descoperitor:
"În aprilie 1782, am descoperit o mică nebuloasă pe partea dreaptă a constelatiei Ophiuchus între stelele Zeta si Phi Ophiuchi".
A fost redescoperit de William Herschel si denumit H VI.40. în 1947 a fost inclus în Catalog de Helen Sawyer Hogg.

M108 - Galaxie Spirală
"Nebuloasă lângă cea precedentă....este mai putin strălucitoare; este la 48 sau 49' înspre nord"
Descoperită de Pierre Mechain, căruia îi apartine si descrierea , în februarie 1781.
A fost adaugată în Catalogul Messier de Owen Gingerich în 1953.

M109 - Galaxie Spirală
A fost descoperită de Pierre Mechain în 1781 si inclusă în Catalog în 1953 de Owen Gingerich.

M110 - Galaxie Eliptică
Descoperită de Messier în 1773. Acesta descrie nebuloasa ca fiind "mica si foarte slab strălucitoare". Messier nu a inclus aceasta galaxie în catalog. Caroline Herschel a redescoperit-o în 27 august 1783, iar fratele său, William Herschel a catalogat-o cu numărul H V.18.
A fost introdusa in Catalog abia în anul 1966 de Kenneth Glyn Jones.

HOME