| 21 jan 2005 Ziua luminoasa, > S-a vrut vacanta dar a fost orice altceva. Banuiam ca ai scotocit si acel colt de planeta, si ai ceva amintiri de acolo... Personal nu puteam intelege cum un val de 5 m intrand pe uscat cateva sute de metri a putut conduce la un asemenea dezastru, dar dupa ce am vazut din ce erau facute casele alora... > In loc sa mai deschid vreo sursa de informatii, am plonjat in.. Metan, dar refrigerat bine... Personal vazut-am niste poze, si e impresionant sa vezi bolovani de la milioane de km departare, dar cum nu am prins evenimentele de la inceput, imi cam scapa si scopul si povestea misiunii... Voi aprofunda daca o sa am putere sa sap putin. > M-am bucurat deci intr-un fel mai aparte ca exist, ... Nu, nu am ajuns acolo incat suferintele altora sa mi se para bagatele. Dimpotriva, am observat ca pentru fiecare, suferinta lui e importanta si nu se pot face comparatii... Asa ca sper ca acele calmante necomune si-au facut efect si ai scapat! > Ma astern acum sa recuperez restantele si sa-ti dozez pe rand... Nu stiu exact cum e afara, dar iarna nu e in orice caz. Inca nu ninse prima oara, mai sunt zile cu +10 grade, mai se zvoneste ca apar mugurii - vai de ei cand i-o prinde inghetul... Pe la noi clima se pare ca s-a stabilizat la o toamna lunga si o iarna prin martie - traiasca poluarea. Activitati faine, Tudor Zi generoasa, cum zici tu, > [On Wed, 19 Jan 2005, ..... wrote:] > Seara negeroasa/generoasa, > Iata-ma din nou infruntand restantele. Stii, mai am multe si din anii trecuti, acum cand pot sa le refer cu link-uri. Cred ca si eu am o gramada, dar ar fi prea mult sa faci si cuprins la Epistolar :-) > | Intarzie putin efectele. Asta e poanta, ca nu il putem biciui, putem doar sa ne autobiciuim nerabdarea > > Nu-i vorba de nerabdare, cu aia as rezolva usor. E vorba de suferinta ta pe care nu mi-o pot imagina dar care trebuie usurata. Si asta nu-mi da pace, asa ca incerc sa ma infiltrez cum pot in echipa, poate-poate voi fi acceptata si-mi voi putea plasa farama de ajutor. > Poate ti-a spus Dan ca mi s-a intredeschis o intrare in ultimele zile. Nu stiu a cui rezistenta a cedat si nu stiu ce pot face odata intrata, dar e o minte in plus si poate n-o sa va incurce. Gurile rele zic ca tu te-ai opus pana acum, dar eu nu le cred. Am fost pus in fata faptului implinit... Ceea ce nu-mi cam place, ca strategie, dar ma rog. Pentru tine am doar recunostinta, multumesc mult de medicamente. Gurile rele ziceau bine, cred sincer ca ne descurcam deocamdata si cu forte proprii. Asta nu e mandrie prosteasca, iar tu ai fost intotdeauna in echipa... Chiar trebuie neaparat sa participi financiar ca sa simti asta? Sper ca nu. Si mai recunosc ca am o jena in a fi ajutat de oameni carora nu le pot oferi nimic, si n-am nici cum sa le multumesc ca lumea. Oricum - faptul e comis - multumesc mult de tot. > Cred ca mai am ceva tamaie din Ierusalim, printr-un sertar. De fapt, nu ma contrazic cu duhovnicul tau ci ne completam... Nu stiu daca a fost spovedania inainte sau dupa vizionare. As fi curioasa ce pedeapsa ti-a dat, probabil sa accepti in casa un brad natural de Craciun... A propos, dupa cum ghicisesi, la noi Craciunul e cat de linistit vrei sa ti-l faci. Nu vine nimeni din afara sa-ti impuna nimic. N-ai decat sa nu deschizi televizorul. Mi-e greu sa-mi imaginez aici pe strada bubuielile de care-mi scrii. Le-am trait si eu acum cativa ani la Madrid, unde m-am nimerit de Craciun. Nu-mi venea sa cred dar le-am uitat repede dupa ce am intrat in Prado. Se pare ca asta e Europa voastra, cu farmecul ei cu tot. Brad natural de Craciun - ce obicei odios - niciodata. Pe cei care isi fac o bucurie din asta i-as plimba pe dealurile rase si muntii despaduriti diabolic pe care am fost eu. Sa simta durerea in fata peisajului dezolant, si deznadejdea, sa auda zgomotul sinistru de drujba... Nu o sa simt niciodata bucurie sa-mi troneze un brad ucis in casa! Cat despre linistea voastra de Craciun, o recunosc ca un fenomen de pe alta planeta - da, avem farmecul nostru. > | Ai un programel care contorizeaza zilele? > Am un programel dar nu cred ca-l folosesc prea des si nici prea chinezeste. Daca ai remarcat, sunt cifrele care ma amuza, alea cu multe repetitii care par balbaite sau hohotite. Aici era umorul. Sigur ca pt. tine cifrele au alta socoteala dar n-as fi vrut sa crezi ca numar zilele. Si nici ca exprim integralitatea unei fiinte in procente, fie ele 12.5. Si ce nu mai fac? Ma cam pui in defensiva. Nu pun pe nimeni in defensiva... Intrebam si eu... > | Iti multumesc pentru mostra, dar cred ca te voi refuza deocamdata la album. Sunt rau si carcotas... > Daca-i asa, sa ne intoarcem la africani. > Auditie placuta, Cu africanii merse better! Tnx. Seara faina, Tudor 24 Jan 2005 DDDDDDDDDDDDDD Ah, acum ai devenit Tudor, asa ca DTDTDTDTDTDTDT, Care strategie? Care medicamente? Sunt niste antioxidante care se lauda a fi bune si ne-am grabit cu totii sa le ai cat mai repede, asta-i tot. Nu-s capabila de ceva mai eficient. Cat despre fortele alea, cred ca sunt in primul rand ale tale, cu toate eforturile din jur. Formidabile forte pt. care eu iti multumesc. Cine vorbeste de mandrie sau de prostie? Probabil ca nici notiunea de echipa nu-si are locul pt. ca suntem pe alta scara de valori. Cred ca definitiile obisnuite isi pierd sensul intr-un context atat de indarjit. Sunt cu tine pt. ca n-ar fi de conceput altfel, in echipa sau oriunde as fi. Chiar am nevoie de oxygen ca sa-ti pot scrie? Asa si cu banii. Da, trebuie sa dai bani pt. a-ti procura ceva. Din nou europenii pt. care banul e murdar, compromitator, ochiul dracului. (...) Nici macar nu m-am atins de bani, eu nici nu vad banii, sunt niste cifre fluctuante si transferabile. Nu stiu niciodata cati bani am pt. ca sunt investiti si in fiecare zi am alta suma, dupa cum merge bursa. Asa e pe PM. Ti-e jena de niste cifre pe care le numesti ajutor. De ce n-ai numi ajutor si mesajele astea pe care tu stii sa le transformi in cifre? Daca cumva sunt ele un raspuns la ceea ce oferi tu, fie ca admiti, fie ca nu? Da, faptul e comis, de cativa anisori deja, cu voia si alegerea ta. Multumesc si eu, iar. Doina 3 feb 2005 Come back! Tudor, draga Dudor, Stiu ca-ti este iar cumplit de greu si nu stiu decat sa ma gandesc mult la tine si sa strang pumnii, sa doresc din rasputeri sa depasesti iar criza. Sa-ti doresti si tu asta dar fara sa mai suferi. Sa-ti recapeti forta si sa ti-o mentii. Sa nu mai suferi, sa nu mai suferi! Iubirea in jurul tau sa-ti fie un filon de viata. Suntem cu tine. Te astept inapoi. Toina |
 |