[ Home ] [ Instruire ] [ Atlas ] [ Dictionar ] [ Diverse ]
[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Campia Romana este cea mai intinsa regiune de campie din tara noastra. Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii
si podisul Moldovei.
Prezentare
Informatii selective
Prezentare
Relief si subdiviziuni
Clima si hidrografia
Vegetatie,
fauna, solurile si rezervatiile naturale
Populatia si asezarile
Agricultura
Caile
de comunicatie, transporturile si turismul
Diferentieri regionale
Relief
si subdiviziuni
Este marginita la sud si est
de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
Intre aceste limite, Campia Romana apare
ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.
Ea este o regiune de platforma, relativ
rigida (platforma Moesica).
Fundamentul Campiei Romane, situat la
adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi
cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.
Acest fundament este o mica placa
tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.
Stiva de sedimente este formata din roci
mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce
arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.
La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar
s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea lacului
pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.
In unele parti ale Campiei Romane au avut
loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului
Inferior, care se continua si in prezent.
Cuvertura de loess acopera interfluviile,
ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).
Suprafata campiei inclina de la nord la
sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului
Cuaternar.
Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine)
se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare
zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.
Altitudinea maxima este de 300 m, la
Pitesti.
Relieful Campiei Romane se caracterizeaza
prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate
prin tasare si sufoziune (crovuri).
Prezenta nisipurilor determina aparitia
unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei,
Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).
Forma Campiei Romane, aspectul si
adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de
propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura,
imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest.
Totodata aliniamentul
Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie
anuala (26 gr.C).
In cadrul Campiei Romane exista trei
tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu
interfluvii intre vai).
a) Campiile piemontane s-au
format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat,
Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita
nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari,
transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte
continentale) cu aspect piemontan.
Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor,
Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului).
b) Campiile de subsidenta se
formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza
cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor).
Principalele campii de acest fel sunt:
Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.
c) Campiile tabulare au o
origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii
raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane,
padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
Principalele campii tabulare sunt: Campia
Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului,
Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul
Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei.
In sudul si estul Campiei
Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului.
Subdiviziunile majore ale Campiei Romane
sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica,
la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de
subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale
ale Campiei Romane.
Clima
si hidrografia
Campia Romana are un climat
cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate
valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.
Se constata o accentuare a
continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta
precipitatiilor, care scad de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.
Continentalismul temic accentuat este dat
de diferenta dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul
Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.
Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta
trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni
blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate
in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai
ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci,
vericalde si secete).
Campia Romana este strabatuta in principal
de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare
si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie (Desnatui,
Calmatui).
Principalele rauri sunt (de la vest la
est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai
Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova.
Din grupa estica mentionam Siretul (raul
cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau,
Putna) si Prutul (85 mc./sec).
Intrucat apele raurilor au in majoritatea
cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se
caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea
s.a.), consecinte ale climatului continental.
In Campia Romana exista numeroase lacuri,
cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in
Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si
lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de
Slatina).
Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale
Vegetatia naturala, in cea
mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa,
caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu
graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri
de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia);
are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in
luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
Fauna cuprinde speciile caracteristice
stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de
lege si pastrata in cateva rezervatii.
Solurile In Campia Romana predomina
cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru
silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor,
bogate in humus de mare fertilitate.
Exista si soluri brun-roscate de padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai
frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii,
Siretului si Buzaului.
Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana
si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile
Spataru si Ciornuleasa.
Populatia
si asezarile
Cu exceptia in buna masura,
a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie
intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si
chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.
In ceea ce priveste sporul natural al
populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub
aceasta valoare.
Asezarile rurale
Predomina satele mijlocii si
mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor
orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, cu
casele grupate, stranse unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a
lungul drumurilor si vailor.
Ca functii predomina cele agricole, dar
unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului
si gazelor naturale) sau mixta.
Cele mai mari asezari rerale din Campia
Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.),
Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila
(12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00
loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare
rurala din tara.
Asezarile urbane.
Cele mai vechi orase din
Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu
Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca
Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase
in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
Orasele din Campia Romana se
impart, dupa marime in urmatoarele categorii:
* Orasul Bucuresti (2,1 mil.
loc.)
* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000
locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila
(234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori:
Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria
(59.000), Slobozia (56.000);
* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000
locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede
(38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000),
Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);
* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt:
Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt,
Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare,
Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.
Dupa
pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati)
si orase situate in interior.
Orasele mici si mijlocii
(intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori),
precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii
specifice.
Deoarece nu le putem caracteriza pe toate,
dam in continuare cateva exemple:
Alexandria, fost targ de campie, are in prezent
functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si
culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de nod
feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta
raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru, are, pe langa functii
industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de
trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai
modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile
poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta.
Urziceni are ramuri ale industriei
alimentare si este un important nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri
urbane si economice specifice.
Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu
Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.
Agricultura
Campia Romana este
principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona crealiera.
Este, de asemenea, principala zona de
cultivare a unor plante tehnice si industriale.
Legumuicultura este dezvoltata in
principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului.
Legumele timpurii sunt asigurate de marile
sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si Ploiesti.
Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura,
indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie
(Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).
Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu
lana tigaie cu lana buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi
pe baza de porumb.
In Campia Romana exista unele dintre cele
mai mari combinate avocile din tara (Crevedia si Buftea).
Caile de comunicatie, transporturile si turismul
Campia Romana este
strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere.
Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti.
De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu.
Noduri feroviare sunt: Bucuresti,
Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti.
Drumurile internationale sunt, de
asemenea, conectate la Bucuresti.
Pe Dunare se dezvolta un important trafic
fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia,
Calafat si Zimnicea.
Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua
aeroporturi care asigura traficul international si intern al tarii.
Obiectivele turistice sunt concentrate in
Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari (Ploiesti, Braila,
Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .
In Baragan exita statiuni
balneo-climaterice, care utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).
Diferentieri
regionale
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Baraganul
Sectorul estic
Lunca si Baltile Dunarii
Campia Olteniei
Campia Olteniei este situata la
vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea
mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt:
Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia Romanatilor, mai inalta (163 m) spre
contactul cu Piemontul Getic.
Toate sunt campii tabulare, in cea mai
mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat, Bailesti,
Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest.
Climatul are influente submediteraneene.
Predomina vegetatia de silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.
Campia Olteniei este strabatuta de Jiu,
Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare
(pentru hidrocentrala Portile de Fier II).
Sporul natural al populatiei este foarte
scazut (printre cele mai scazute din tara), dar aportul migratoriu contribuie la usoara
crestere numerica a populatiei.
Principalele orase Craiova, Vanju Mare,
Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.
Zona industriala din nordul Craiovei
(Isalnita) apartine mai mult Podisului Getic, dar cea din sud (Podari, Bucovat, Cernelele,
Malu Mare) apartine campiei.
Exista si asezari rurale foarte mari
(Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu). Centrele petroliere Ghercesti si Cosoveni se afla situate
sn zona de campie.
Sectorul
Olt_Arges
Este cuprins intre Podisul
Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).
Are o campie piemontana inalta, Campi
Pitstilor, si campii tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.
Climatul este submediteranean si de
tranzitie.
In afara raurilor situate pe margini (Olt,
Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul,
Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.
Are resurse energetice importante: petrol
(Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate
(Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de exploatare a petrolului
(Videle si imprejurimi).
Pentru dezvoltarea productiei agricole au
fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si
Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).
Orasele principale sunt: Ploiesti,
Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de
Vede, Mihailesti.
Campia
Bucurestilor
Campia Bucurestilor situata
in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ ezitante spre est, cuprinde: Campia
Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu
Campul Calnaului.
Are un climat de tranzitie, vegetatie de
silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).
Exista resurse de petrol (Titu, Gura
Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).
Orasele din acest sector sunt: Bucursti,
Ploiesti, Targoviste, Urlati, Mizil (pe margine), Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin
Vale, Buftea, Urziceni.
Baraganul
Baraganul contine Baraganul
Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita), la care se poate adauga Campia Mostistei.
Exista resurse de petrol si gaze naturale
sn partea nordica (Urziceni, Jugureanu).
Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti,
Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.
Au fost amenajate sistemele de irigatii
Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa
din Dunare).
Specificul Baraganului este dat de o serie
de caracteristici geografice: intinderi netede, acoperite cu loess, cu un microrelief de
crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri iarna), vegetatie
de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al. Odobescu in Pseudokynegeticos),
agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv,
populatia relativ rara, concentrata pe vai.
Sectorul
estic
Sectorul estic al Campiei
Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia Siretului
Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.
Dintre acestea Campia Brailei are mari
afinitati cu Campia Baraganului, careia aparent, ii apartine.
Principala resursa de petrol se extrage la
Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.
Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat,
Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.
Fiecare oras are un profil economic, urban si
teritorial propriu.
Lunca
si Baltile Dunarii
Lunca si Baltile Dunarii
reprezinta tot o subdiviziune a Campiei Romane, dar situata sub influenta directa a
fluviului, unde componenta hidrografica este determinanta.
Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in
trecut zone de iernat ale ovinelor din Carpati (datorita climatului de adapost, cu
temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C), teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri
de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate si transformate in terenuri agricole.
GEO
